Departamentele (départements în franceză) sunt unitățile administrative ale Franței, foarte asemănătoare cu județele României (care au fost organizate în principiu după acestea). Cele 101 departamente franceze sunt grupate actualmente în 13 regiuni metropolitane și 5 regiuni de peste mări. Ele sunt împărțite de asemenea în 343 arondismente (arrondissements în franceză).
Caracteristici În Franța continentală (Franța metropolitană fără Corsica), suprafața medie a unui departament este de is 5.965 km². La recensământul din 1999, populația medie a unui departament din Franța continentală era de 511.012.
Departamentele au o suprafață între 4.000 și 8.000 km² și o populație între 100.000 și un milion. După suprafață, cel mai mare departament este Gironde (10.000 km²) iar cel mai mic este orașul Paris (105 km² excluzând suburbiile care sunt organizate și ele în departamente adiacente). Cel mai populat departament este Nord (2.550.000) iar cel mai puțin populat este Lozère (74.000).
Departamentele sunt numerotate de la 01 până la 95, cu excepția 20, pentru Franța continentală, 2A și 2B pentru Corsica și de la 971 până la 974 și 976 pentru DOM-uri. Numerele apar în codul poștal, codurile INSEE (inclusiv numerele de securitate socială) și până la introducerea noului sistem de numerotare a autovehiculelor în 2006, pe plăcuțele de înmatriculare auto. De remarcat faptul că Monaco folosește codul 98 în mod identic.
Administrație
Fiecare departament este administrat de către un Consiliu General ales pe o perioadă de șase ani și este condus de către un președinte cu puteri executive. Guvernul Franței este reprezentat în cadrul departamentului printr-un prefect numit în mod discreționar și este asistat de către unul sau mai mulți subprefecți, în funcție de numărul de centre distincte din departament.
Orașul de reședință al departamentului este numit prefectură (franceză: préfecture) iar departamentul este împărțit în mai multe arondismente (între unul și șapte). Capitala aronsidmentului se numește sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Departamentele sunt mai departe sub-divizate în cantoane și comune, acestea din urmă fiind conduse de către un consiliu municipal.
Harta departamentelor centre|Departamentele și Regiunile Franței|793x793px
Lista departamentelor
Număr Departament Prefectură 01 Ain Bourg-en-Bresse 02 Aisne Laon 03 Allier Moulins 04 Alpes-de-Haute-Provence Digne-les-Bains 05 Hautes-Alpes Gap 06 Alpes-Maritimes Nisa 07 Ardèche Privas 08 Ardennes Charleville-Mézières 09 Ariège Foix 10 Aube Troyes 11 Aude Carcassonne 12 Aveyron Rodez 13 Bouches-du-Rhône Marsilia 14 Calvados Caen 15 Cantal Aurillac 16 Charente Angoulême 17 Charente-Maritime La Rochelle 18 Cher Bourges 19 Corrèze Tulle 2A Corse-du-Sud Ajaccio 2B Haute-Corse Bastia 21 Côte-d'Or Dijon 22 Côtes-d'Armor Saint-Brieuc 23 Creuse Guéret 24 Dordogne Périgueux 25 Doubs Besançon 26 Drôme Valence 27 Eure Évreux 28 Eure-et-Loir Chartres 29 Finistère Quimper 30 Gard Nîmes 31 Haute-Garonne Toulouse 32 Gers Auch 33 Gironde Bordeaux 34 Hérault Montpellier 35 Ille-et-Vilaine Rennes 36 Indre Châteauroux 37 Indre-et-Loire Tours 38 Isère Grenoble 39 Jura Lons-le-Saunier 40 Landes Mont-de-Marsan 41 Loir-et-Cher Blois 42 Loire Saint-Étienne 43 Haute-Loire Le Puy-en-Velay 44 Loire-Atlantique Nantes 45 Loiret Orléans 46 Lot Cahors 47 Lot-et-Garonne Agen 48 Lozère Mende 49 Maine-et-Loire Angers 50 Manche Saint-Lô 51 Marne Châlons-en-Champagne 52 Haute-Marne Chaumont 53 Mayenne Laval 54 Meurthe-et-Moselle Nancy 55 Meuse Bar-le-Duc 56 Morbihan Vannes 57 Moselle Metz 58 Nièvre Nevers 59 Nord Lille 60 Oise Beauvais 61 Orne Alençon 62 Pas-de-Calais Arras 63 Puy-de-Dôme Clermont-Ferrand 64 Pyrénées-Atlantiques Pau 65 Hautes-Pyrénées Tarbes 66 Pyrénées-Orientales Perpignan 67 Bas-Rhin Strasbourg 68 Haut-Rhin Colmar 69 Rhône Lyon 70 Haute-Saône Vesoul 71 Saône-et-Loire Mâcon 72 Sarthe Le Mans 73 Savoie Chambéry 74 Haute-Savoie Annecy 75 Paris(număr desemnat anterior departamentului Seine) Paris 76 Seine-Maritime Rouen 77 Seine-et-Marne Melun 78 Yvelines(număr desemnat anterior departamentului Seine-et-Oise) Versailles 79 Deux-Sèvres Niort 80 Somme Amiens 81 Tarn Albi 82 Tarn-et-Garonne Montauban 83 Var Toulon 84 Vaucluse Avignon 85 Vendée La Roche-sur-Yon 86 Vienne Poitiers 87 Haute-Vienne Limoges 88 Vosges Épinal 89 Yonne Auxerre 90 Territoire de Belfort Belfort 91 Essonne Évry 92 Hauts-de-Seine Nanterre 93 Seine-Saint-Denis Bobigny 94 Val-de-Marne Créteil 95 Val-d'Oise Cergy/Pontoise1 971 Guadelupa 2 Basse-Terre 972 Martinica 2 Fort-de-France 973 Guiana 2 Cayenne 974 Réunion 2 Saint-Denis 976 Mayotte 2 Mamoudzou
Note: Prefectura departamentului Val-d'Oise a fost stabilită la Pontoise când departamentul a fost creat, dar a fost mutată de facto în comuna alăturată Cergy; actualmente ambele formează orașul nou Cergy-Pontoise. departamentele de peste mări sunt foste colonii în afara Franței care se bucură de un statut similar departamentelor din Franța metropolitană. Sunt părți constituente ale Franței și ale Uniunii Europene (departamente ultraperiferice), pentru care se aplică însă niște reguli speciale. Pe lângă statutul de departament, fiecare este organizat și ca o regiune.
Istorie
Departamentele au fost create la data de 4 ianuarie 1790, în timpul Revoluției Franceze, de Adunarea Constituantă, pentru a înlocui vechiul sistem de provincii cu o structură mai rațională. Departamentele au fost intenționat create pentru a sparge regiunile istorice ale Franței într-o încercare de a șterge diferențele culturale și de a crea o națiune mai omogenă. Astfel, marea majoritate a departamentelor au fost numite după principalul râu al zonei sau după un element geografic.
Numărul departamentelor a crescut de la 83 câte erau inițial până la 130 în 1810 datorate câștigurilor teritoriale ale Republicii și ale Primului Imperiu, dar numărul lor a fost redus la 86 odată cu înfrângerea lui Napoleon în 1814-1815. Încă trei departamente au fost adăugate prin înglobarea regiunilor Nisa și Savoia în 1860. Numerotarea departamentelor a fost aleasă după ordinea alfabetică a acestor 89 de departamente.
Departamentele din Alsacia-Lorena care au fost cedate Germaniei în 1871 (Haut-Rhin, Bas-Rhin și Moselle) au fost returnate Franței după Primul război mondial în 1919. Când Alsacia a fost cedată în 1871, o mică porțiune din departamentul Haut-Rhin a fost detașată și a rămas franceză. Acest teritoriu, numit Territoire de Belfort, nu a fost reintegrat în departamentul Haut-Rhin în 1919 ci a fost ridicat la rangul de departament cu drepturi depline în 1922, devenind cel de-al 90-lea departament al Franței.
Reorganizarea Regiunii Pariziene în 1968 și divizarea Corsicii în 1975 a crescut numărul departamentelor la o sută, inclusiv cele patru departamente de peste mări (départements d'outre-mer DOM): Guyana (Guyana Franceză) în America de Sud, Guadelupa și Martinica în Caraibe și Réunion în Oceanul Indian. În anul 2011, în urma unui referendum, Mayotte a devenit un departament de peste mări in Oceanul Indian, și totodată departamentul cu numărul o sută unu.
Foste departamente Pe teritoriul actual al Franței Departament Prefectură Perioada de existență Note Rhône-et-Loire Lyon 1790–1793 Divizat în departamentele Rhône și Loire pe 12 august 1793. Corse Bastia Divizat în departamentele Golo și Liamone. Golo 1793–1811 Unit cu Liamone pentru a forma departamentul Corse. Liamone Ajaccio Unit cu Golo pentru a forma departamentul Corse. Mont-Blanc Chambéry 1792–1815 A revenit Ducatului Savoia, un teritoriu al Regatului Sardiniei odată cu înfrâncerea lui Napoleon. Corespundea aproximativ actualelor departamente Savoie și Haute-Savoie. Léman Geneva 1798–1814 Format odată cu anexarea Republicii Geneva de către Primul Imperiu Francez. Corespunde teritoriului actualului canton Geneva și a unei părți din departamentele Ain și Haute-Savoie. Meurthe Nancy 1790–1871 A încetat să existe odată cu anexarea de Imperiul German a Alsaciei și Lorenei. Departamentul Meurthe-et-Moselle a fost înființat din teritoriile neanexate din Lorena. Seine Paris 1790–1967 Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine a fost divizat în patru noi departamente: Paris, Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne. Seine-et-Oise Versailles Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine-et-Oise a fost divizat în trei noi departamente: Yvelines, Val-d'Oise și Essonne. Corse Ajaccio 1811–1975 Pe data de 15 septembrie 1975, Corse a fost divizată în departamentele Corse-du-Sud și Haute-Corse. Saint-Pierre-et-Miquelon Saint-Pierre 1976–1985 Saint-Pierre-et-Miquelon a fost un departament de peste mări din 1976 până când a fost transformat într-o Colectivitate de peste mări pe data de 11 iunie 1985.
Schimbări de nume Câteva departamente au fost redenumite, în cele mai multe cazuri pentru a elimina termenii "Bas" (de Jos) sau "Inférieur" (Inferior): Nume vechi Nume modern Data schimbării Mayenne-et-Loire Maine-et-Loire 1791 Bec-d'Ambès Gironde 1795 Charente-Inférieure Charente-Maritime 1941 Seine-Inférieure Seine-Maritime 1955 Loire-Inférieure Loire-Atlantique 1957 Basses-Pyrénées Pyrénées-Atlantiques 1969 Basses-Alpes Alpes-de-Haute-Provence 1970 Côtes-du-Nord Côtes-d'Armor 1990
Algeria franceză thumb|Stema Algeriei franceze
Înainte de 1957 № Departament Prefectură Perioadă de existență 91 Alger Alger (1848–1957) 92 Oran Oran 93 Constantine Constantine – Bône Annaba (1955–1957)
1957–1962 № Departament Prefectură Perioadă de existență 8A Oasis Ouargla (1957–1962) 8B Saoura Bechar 9A Alger Alger 9B Batna Batna 9C Bône Annaba (1955–1962) 9D Constantine Constantine (1957–1962) 9E Médéa Medea 9F Mostaganem Mostaganem 9G Oran Oran 9H Orléansville Chlef 9J Sétif Setif 9K Tiaret Tiaret 9L Tizi-Ouzou Tizi Ouzou 9M Tlemcen Tlemcen 9N Aumale Sour el Ghozlane (1958–1959) 9P Bougie Bejaia (1958–1962) 9R Saïda Saida
În foste colonii franceze Departament Localizare actuală Perioadă de existență Département du Sud Hispaniola(Republica Dominicană și Haiti) 1795–1800 Département de l'Inganne Département du Nord Département de l'Ouest Département de Samana Sainte-Lucie Sfânta Lucia, Tobago Île de France Mauritius, Seychelles Indes-Orientales Pondichery, Karikal, Yanaon, Mahe and Chandernagore
Perioada Napoleoniană În numeroase teritorii cucerite de Franța în perioada Revoluției franceze și a Primului Imperiu care nu fac actualmente parte din Franța:
Departament Prefectură(nume francez) Prefectură(nume actual) Localizare actuală Localizare contemporană Perioadă de existență Mont-Terrible Porrentruy 22x20px|border| Sfântul Imperiu Roman: 22x20px| Episcopatul Basel 1793–1800 Corcyre Corfou Corfu 22x20px| Republica Veneția 1797–1799 Ithaque Argostoli 1797–1798 Mer-Égée Zante (Zakynthos) Dyle Bruxelles Bruxelles/Brussel 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Ducatul Brabant 22x20px| Comitatul Hainaut 1795–1814 Escaut Gand Gent 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Comitatul Flandra 22x20px|border| Provinciile Unite: 22x20px|border| Statele Unite ale Flandrei Zeelandice Forêts Luxembourg 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Ducatul Bouillon 22x20px| Ducatul Luxemburg Jemmapes Mons 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Comitatul Hainaut 22x20px| Tournai 22x20px| Comitatul Namur 22x20px|border| Sfântul Imperiu Roman: 22x20px| Episcopatul Liège Lys Bruges Brugge 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Comitatul Flandra Meuse-Inférieure Maëstricht Maastricht 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Geldern Austriac 22x20px| Ducatul Limburg 22x20px|border| Provinciile Unite: 22x20px| Geldern al Statelor 22x20px|border| Limburg al Statelor 22x20px|border| Sfântul Imperiu Roman: 22x20px| Episcopatul Liège: Comitatul Horne 22x20px| Comitatul Loon 22x20px| Abația Imperială Thorn 22x20px|border| Maastricht Deux-Nèthes Anvers Antwerpen 22x20px|border| Țările de Jos de sud: 22x20px| Ducatul Brabant