lang=ro|miniatura|dreapta|Precipitarea în soluție apoasă (dreapta) Precipitarea este formarea a unei substanțe greu solubile (solide), numită precipitat, creată într-un mediu lichid de reacție chimică (din soluții suprasaturate) sau prin electroliză. Precipitarea se obține prin adăugare de substanțe precipitante (reactivi) la soluții chimice. Precipitatele au o gamă largă de utilizări în chimia analitică, ele reprezentând caracteristica după care se recunosc anumiți cationi. Reactivii (precipitanții) pot să-și păstreze compoziția chimică în reacție sau să și-o modifice.
Exemple de reactivi Azotatul de argint Azotatul de argint AgNO3 este folosit pentru a identifica ionul de clor, rezultand un precipitat alb, brom, rezultand un precipitat galben-pal și iod, rezultand un precipitat galben-pal, dupa reactiile următoare :
Clorura de bariu Clorura de bariu BaCl2 este folosită pentru recunoașterea ionului de sulfat prin precipitarea sulfatului de bariu, după reacția:
Clorura de bariu BaCl2 este folosită și pentru recunoașterea ionului carbonat, formându-se, analog reacției de mai sus, carbonat de bariu BaCO3, care, precum sulfatul, este un precipitat alb.
Vezi și Coprecipitare Dizolvare Efervescență Salifiere Sedimentare Suspensie (chimie)
Note
Bibliografie Mică Enciclopedie de Chimie, 1974, Editura Enciclopedică Română
Categorie:Metode de separare