Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus și pe cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu de Jos.
Localizare Parcul natural se află în extremitatea central-nordică a României (în imediata apropiere a graniței cu Ucraina) și cea nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului, grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparține lanțului muntos al Carpaților Orientali Protectedplanet.net - Muntii Maramuresului Natural Park (geolocation).
Înființare Munții Maramureșului (cel mai înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m în Vârful Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munții Rodnei și Depresiunea Maramureșului, iar la nord cu Masivul Rakhiv din țara vecină, UcrainaNatura2000.eea.europa.eu - Munții Maramureșului (geolocalizare); accesat la 21 august 2015. 290px|thumb|right|Vârful Farcău, Munții Maramureșului (1.957 m) Parcul natural a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)Muntiimaramuresului.ro - Hotărârea de Guvern Nr.2151, din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.38, din 12 ianuarie 2005; accesat la 2 martie 2013 și se întinde pe o suprafață de 148.850 de hectareApmmm.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș ; accesat la 2 martie 2013. Aria protejată se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară - Munții MaramureșuluiNatura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Munții Maramureșului ; accesat la 14 martie 2013.
Parcul Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văi) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi, ce adăpostește, conservă și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de faună sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejate la nivel local sau european.
Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN, astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânăt, floare de colț, bumbăcăriță sau vulturicăMarasilva.ro - Direcția Silvică Maramureș - Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăileacu ; accesat la 6 martie 2013; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocoșului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilorMarasilva.ro - Direcția Silvică Maramureș - Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii ; accesat la 6 martie 2013; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia Narcissus radiiflorus care vegetează la o altitudine de 1.600 m pe versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618)- Direcția Silvică Maramureș - Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu ; accesat la 6 martie 2013 și Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic, botanic și peisagistic. Aceasta adăpostește o specie de plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea (Cochlearia pyrenaica var. borzaeana)Marsilva.ro - Direcția Silvică Maramureș - Stâncăriile Sâlhio - Zâmbroslavele ; accesat la 6 martie 2013.
Geologie și geomorfologie Parcul Natural Munții Maramureșului reprezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăilecu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaser și Ruscova).
Parcul prezintă o culme geomorfologică principală fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, văi, mlaștini (Tăul Băiței), chei, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avenePrognoze-meteo.ro - Aspecte regionale ale reliefului glaciar din România ; accesat la 3 martie 2013.
Din punct de vedere geologic, parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, sericite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite Jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și RuscoveiUnivbuc.ro - Universitatea din Bucureștii - Carpații Orientali - Carpații Maramureșului și al Bucovinei; accesat la 3 martie 2013.
Hidrografie 290px|thumb|right|Peisaj de iarnă pe Valea Vaserului Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuriUniversitatea București - Carpații Orientali - Munții Maramureșului și ai Bucovinei (relief, climă, ape, rezervații și monumente ale naturii); accesat la 19 aprilie 2015Baiamare.ro - Profilul de mediu al județului Maramureș (caracteristici fizice și geografice); accesat la 18 aprilie 2015, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei), cel care mărginește la sud parcul natural și adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făina, Botiz, Valea Peștilor, Catarama, Micislău, Novicior, Novăț; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua.
În suprafața parcului, pe șaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderel, lac glaciar alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații și topirea zăpezilor.
Climă Clima este una continental-moderată, în general rece și umedă în zonele înalte, cu interferențe de aer cald tropical în zonele joase, cu veri răcoroase și ierni geroase (cu diferențiere de altitudine). Temperatura medie anuală este cuprinsă între 0 și 6 °C. Vânturile dominante sunt cele din partea vestică și sud-vestică. Precipitațiile medii anuale se încadrează între 800 și 1.200 mm.Isj.educv.ro Grupa nordică a Carpaților Orientali - Carpații Maramureșului și Bucovinei - Clima; accesat la 21 august 2015
Biodiversitate Munții Maramureșului prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre.
În arealul parcului sunt întâlnite clase de habitate de tip: păduri de molid, fag și brad; păduri dacice de fag și carpen cu colțișor (Dentaria bulbifera); păduri sud-est carpatice de fag și brad cu vulturică (Hieracium rotundatum); păduri de fag cu scradă (Festuca drymeja); păduri dacice de fag și carpen cu rogoz (Carex pilosa); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia Carex brevicollis; păduri de paltin, frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun; păduri de molid și brad cu vulturică; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătină mică (Myricaria germanica); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn; tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul Carex limosa; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă; pajiști cu unghia-păsării și țăpoșică; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoarăBiodiversitate.mmediu.ro - Munții Maramuresului ; accesat la 21 august 2015.
Floră Flora parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structura geomorfologică sau altitudine.
Arbori și arbuști
Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), molid (Picea abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata).
Păduri de foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), cireș (Prunus avium), plop tremurător (Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba), salcie căprească (Salix caprea)Salcia căprească este cunoscută și sub denumirea populară de iovă.
arbuști cu specii de: jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), soc negru (Sambucus nigra), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina), afin (Vaccinium myrtillus L.).
Flori și ierburi
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass)Specie floristică inclusă pe lista roșie a IUCN, la nivel național sau mondial, papucul doamnei (Cypripedium calceolus), vârtejul-pământului (Pedicularis verticillata), curechiul de munte (Ligularia sibirica), firuță de munte (Poa granitica ssp. disparilis), iarba-gâtului (Tozzia carpathica) Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tozzia carpathica; accesat la 7 martie 2013. 200px|left|thumb|Bulbuc de munte (Trollius europaeus) În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (cormofite) și endemice, astfel: gălbenuș (Crepis jacquinii), frigurele (Cardaminopsis neglecta), drețe (Lysimachia nemorum), gălbinele (Lysimachia punctata)Specia floristică Lysimachia punctata este cunoscută și sub denumirea populară de iarbă-de-lungoare </ref>, limba cucului (Botrychium lunaria)Limba cucului mai este cunoscută și sub denumirea de floarea dragostei, iarbă grasă (Sedum sexangulare), lopățea (Lunaria rediviva)Specia floristicăLunaria rediviva (lopățea) este cunoscută de localnici sub denumirea populară de păstăiata, saxifragă (Saxifraga carpatica), clopoței (Symphyandra wanneri), cupă (Gentiana kochiana), cărbuni (Phyteuma spicatum), ranunculus (Ranunculus thora), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), rogoz (Carex strigosa), păiuș (Festuca stricta), pipirig (Juncus castaneus), scradă (Festuca drymeja).
Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte (Trollius europaeus),