Catedrala primațială Adormirea Maicii Domnului din Rouen (în ), colocvial cunoscută și sub numele de Catedrala din Rouen, este monumentul cel mai prestigios al orașului. Este sediul arhidiecezei din Rouen, centrul administrativ al provinciei ecleziastice a Normandiei. Arhiepiscopul de Rouen purtând titlul de primat al Normandiei, catedrala sa are astfel rangul de primațială. Este o construcție cu arhitectură gotică ale cărei prime pietre de fundație datează din Evul Mediu. Are particularitatea, rară în Franța, de a păstra palatul arhiepiscopal și construcțiile anexe din jur, care datează din aceeași epocă.

Catedrala Notre-Dame din Rouen se găsește în orașul vechi, pe malul drept al Senei, la mică distanță de Piața Veche, unde Jeanne d'Arc a fost arsă de vie pe rug, la 30 mai 1431.

Notre-Dame din Rouen este una dintre cele mai frumoase și vaste biserici din Franța, iar turnul-lanternă se mândrește cu faptul că are cea mai înaltă fleșă din țară, de 151 de metri de la sol.

Istorie Legendă Potrivit legendei, în a doua jumătate a secolului al III-lea, Sfântul Mellon a implantat un lăcaș de cult într-o casă particulară, cedată de PræcordiusFrançois Lemoine et Jacques Tanguy, Rouen aux 100 clochers,p.18 . Este cunoscut că în această epocă exista un cartier de locuințe în acest loc. În jurul anilor 260 - 280, un incendiu a distrus cartierul, în momentul primelor invazii ale francilor. François Lemoine et Jacques Tanguy, Rouen aux 100 clochers, p.20.Locuințele distruse au fost înlocuite, poate, de antrepozite publice, cuprinse între rueRue, în română: „stradă”. Saint-Romain, rue du Change și rue des Carmes.

Grupul catedral paleocreștin

Prima mențiune atestată a unui episcop la Rouen este din 314. Dar această dată, un an de la autorizarea cultului creștin în Imperiul Roman, pare prea precoce pentru a ne imagina existența unui edificiu religios. Dimpotrivă, câteva decenii mai târziu, o predică a episcopului VictriceVictrice (Victricius), este un sfânt și episcop de Rouen din secolele al IV-lea și al V-lea, mort prin 415. datată prin 395/396 presupune prezența unei catedrale în cetate și evocă construirea unei bazilici în apropiere. Sfântul Victrice a participat la șantier Anne-Marie Carment-Lanfry et Jacques Le Maho, La cathédrale Notre-Dame de Rouen, pp.15-16. Pagina 16 prezintă un citat din « De laude sanctorum », text al Sf. Victrice, tradus în franceză de Georges Lanfry, în 1963 : , în română : « Am pus fundațiile, am construit zidurile pe toată lungimea lor. (…) Îmi place să rostogolesc cu mâinile mele, să duc pe umerii mei pietre enorme ». În 1954 arheologul Georges Lanfry a deschis un sondaj la nivelul ultimei travei a navei și a descoperit vechea biserică Notre-Dame. El a adus la lumină o criptă mai târzie, din timpul imperiului carolingian. La lumina acestei descoperiri, presupunerea este că Notre-Dame era în acel timp mult mai mică decât astăzi (poate 60 m lungime). În 1986, săpăturile conduse de arheologul Jacques Le Maho au permis să se confirme existența acestei biserici. Ea se găsea la câțiva zeci de metri la nord de actuala catedrală. Ca multe alte orașe metropolitane paleocreștine, grupul episcopal din Rouen se compunea din cel puțin două bazilici: un edificiu principal aflat pe amplasamentul navei catedralei actuale; o biserică martirială dedicată poate Sfântului Ștefan; probabil un baptisteriu, aflat între cele două.

În secolul al V-lea, cele două bazilici sunt reunite printr-o galerie. Introducerea reformei Sfântului Chrodegang din Metz,Chrodegang de Metz, născut în dieceza Liège spre anul 712 și decedat la Metz în 766, a fost episcop de Metz. Canonizat, sărbătoarea lui a fost stabilită pentru data de 6 martie. la mijlocul secolului al VIII-lea afectează bazilica din nord capitolului canonial. Din această epocă, bazilica din sud se află dedicată Maicii Domnului.

În secolul al IX-lea, s-a procedat la mai multe reamenajări (palatul episcopal, locuința canonială, adăugarea unui Westwerk bisericii martiriale), însă în 841 focul pus de oamenii nordului (vikingii) au distrus grupul catedral. Aceste distrugeri au fost reparate curând. Ansamblul pare să fi fost refăcut, în mod provizoriu, așteptând revenirea păcii în regiune. În secolul al X-lea, după Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte, în 911, Rouen a devenit capitală a tânărului ducat de Normandia, căpetenia vikingă Rollon primind botezul în 912, sub prenumele „Robert”, în bazilica primitivă. Necropolă a primei dinastii a ducilor de Normandi, catedrala (primul edificiu carolingian) nu a fost mărită decât sub domina lui Richard I al NormandieiRichard I al Normandiei, zis Richard Fără Frică (n. pe la 930 - d. 996) a fost duce al Normandiei din 943 până la moarte., acesta din urmă murind în 996. Anne-Marie Carment-Lanfry et Jacques Le Maho, La cathédrale Notre-Dame de Rouen, p. 22.

Catedrala romanică Pe la anul 1030, arhiepiscopul Robert DanezulÎn franceză: Robert le Danois. Robert Danezul a fost arhiepiscop de Rouen (989-1037) și conte de Évreux (996-1037) în timpul primilor duci de Normandia. a reconstruit corul în stil romanic și a inserat o criptă dedesupt, cu scopul de a mări bazilica Notre-Dame existentă.François Lemoine et Jacques Tanguy, Rouen aux 100 clochers,p.21 Construcția catedralei din Rouen condusă de arhiepiscopul Robert, ca și cea a abațialei din Bernay, pune fundamentele arhitecturii normande, prototipuri ale arhitecturii religioase în Normandia, apoi în Anglia.Georges Lanfry, Bulletin des Amis des monuments rouennais, p.118. Lucrările s-au întrerupt la moartea arhiepiscopului Robert în 1037Anne-Marie Carment-Lanfry et Jacques Le Maho, La cathédrale Notre-Dame de Rouen, p.24 Un alt arhiepiscop, Maurille (1055 - 1067), încheie șantierul, precum și reconstruirea naveiAnne-Marie Carment-Lanfry et Jacques Le Maho, La cathédrale Notre-Dame de Rouen, p.24. în 1063. S-a spus că Maurille ar fi pus să se ridice un turn-lanternă din piatră, în formă de piramidă care i-ar fi purtat numele.Pierre Laurent Langlois, Essai historique sur le chapitre de Rouen pendant la Révolution, pp.11-16Potrivit lui François Pommeraye, turnul era asemănător cu clopotnițele de la Catedrala din Chartres, având totuși dimensiuni mai importante. Potrivit unui manuscris citat de Pommeraye, piramida era împodobită cu galerii și flancată de patru turnulețe, ca o coroană imperială. În 1117, un fulger a căzut asupra piramidei distrugând-o.

Catedrala romană, cu plan cruciform, prezintă o navă și colaterale „de aceeași lungime și aceeași lărgime ca și nava actuală”.Carment-Lanfry, Le Maho, La cathédrale Notre-Dame de Rouen (2010), p.26Ridicarea ei pare să o apropie de cea a bisericii abațiale din JumiègesVd. Jumièges. a cărei consacrare (1067) este apropiată.

Bibliografie Dorothee Heinzelmann: Die Kathedrale Notre-Dame in Rouen – Untersuchungen zur Architektur der Normandie in früh- und hochgotischer Zeit. Rhema-Verlag, Münster 2003, ISBN 978-3-930454-21-1 Julien Loth, La cathédrale de Rouen: son histoire, sa description, depuis les origines jusqu'à nos jours, Rouen, Fleury, 1879, 622 p. Léon Alfred Jouen (chanoine) (préf. André du Bois de La Villerabel), La cathédrale de Rouen, Rouen et Paris, Defontaine / Aug. Picard, 1932, LXXIV Pl. - 166 p. Jacques Le Maho, La Cathédrale primitive de Rouen, coll. « Les Dossiers d'archéologie » (no 144), 1990 (ISSN 1141-7137) Anne-Marie Carment-Lanfry, La Cathédrale Notre-Dame de Rouen, 1999 Anne-Marie Carment-Lanfry et Jacques Le Maho (préf. Jacques Le Maho), La cathédrale Notre-Dame de Rouen: édition revue et complétée par Jacques Le Maho, Mont-Saint-Aignan, Publications des Universités de Rouen et du Havre, 2010 (1re éd. 1977), 312 p. (ISBN 978-2-87775-477-4) Yves Lescroart, La Cathédrale Notre-Dame de Rouen, Paris, Éditions du Patrimoine, coll. « Cathédrales de France », 2000, 96 p. (ISBN 978-2-85822-656-4) François Lemoine et Jacques Tanguy, Rouen aux 100 clochers: Dictionnaire des églises et chapelles de Rouen (avant 1789), Rouen, PTC, 2004, 200 p. (ISBN 2-906258-84-9) (OCLC 496646300) Anne-Marie Carment-Lanfry et Jacques Le Maho (préf. Jacques Le Maho), La cathédrale Notre-Dame de Rouen: édition revue et complétée par Jacques Le Maho, Mont-Saint-Aignan, Publications des Universités de Rouen et du Havre, 2010 (1re éd. 1977), 312 p. (ISBN 978-2-87775-477-4) Georges Lanfry, Bulletin des Amis des monuments rouennais, Rouen, Imprimerie Lecerf, 1933, « La cathédrale de Rouen au XIe siècle », pp. 117-134 Pierre Laurent Langlois, Essai historique sur le chapitre de Rouen pendant la Révolution, Rouen, Fleury éditeur, 1856

Note

Legături externe

Catedrala Notre-Dame de l'Assomption din Rouen Catedrala din Rouen Vizită virtuală a Catedralei Vizită ghidată a Catedralei din Rouen

Categorie:Fondări în 1145 Categorie:Catedrale gotice Categorie:Artă creștină Categorie:Catedrale din Franța Categorie:Evul Mediu Categorie:Locuri de pelerinaj catolic din Franța Categorie:Monumente istorice din Franța Categorie:Sanctuare ale Maicii Domnului Categorie:Biserici romano-catolice din Franța Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Maria Categorie:Arhitectură gotică din Franța Categorie:Foste cele mai înalte clădiri din lume