Gavriil Callimachi (n. c. 1710 — d. 20 februarie 1786, Iași) a fost un cleric ortodox moldovean, care a îndeplinit demnitățile de Mitropolit al Tesalonicului (1745-1760) și Mitropolit al Moldovei (1760-1786).

Este ctitorul Catedralei Sfântul Gheorghe din Iași, unde a fost și înmormântat.

Familie La botez a primit numele Gheorghe. A fost fiul Nastasiei și a boierului moldovean originar din Orhei, Toader Calmăș, fost vornic al Câmpulungului. A fost fratele lui Ioan Teodor Callimachi (1690-1780), mare dragoman la Constantinopol în perioadele 1741-1751 și 1752-1758 și domn al Moldovei (7 august 1758 - 11 iunie 1761), și unchi al domnitorilor Grigore Callimachi (11 iunie 1761 - 29 martie 1764 și 3 februarie 1767 - 14 iunie 1769) și Alexandru Callimachi (6 mai 1795 - martie 1799).

S-a călugărit la Mănăstirea Putna, primind numele monahal de Gavriil. Cu ajutorul fratelui său, marele dragoman Ioan Teodor Callimachi, a fost numit arhidiacon al Patriarhiei Constantinopolului și apoi mitropolit al Salonicului (1745-1760).

Mitropolit al Moldovei thumb|200 px|right|Piatra de mormânt a mitropolitului Gavriil Callimachi Gavriil Callimachi era Mitropolit al Tesalonicului (1745-1760) când fratele său Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) a devenit domn al Moldovei. Acesta i-a cerut patriarhului Serafim al II-lea al Constantinopolului să aprobe mutarea fratelui său Gavriil, în scaunul de Mitropolit al Moldovei, în timp ce mitropolitul Iacob Putneanul a fost determinat să‑și semneze paretisis‑ul, pentru că a refuzat să aprobe reintroducerea taxei văcăritului.N.A. Bogdan, Orașul Iași (monografie istorică și socială), 1913; reeditată la Ed. Tehnopress, Iași, 2004, p. 146.

În timpul păstoririi mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786), a fost construită Catedrala Sf. Gheorghe din Iași. El este atestat în calitate de ctitor al acestei biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii pe care scrie că "au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale", precum și de o inscripție de pe un ceaslov tipărit în 1874 la Mănăstirea Neamț în care se spune că "(...) a făcut Biserica Sfântului mare mucenic Gheorghe a Mitropoliei cu toate cele dinlăuntru podoabe ale sale la anul 1761."Mitropolia Moldovei și Sucevei, Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 335.

Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște cu precizie perioada în care s-a construit această biserică. Bazându-se pe mai multe documente istorice în care se afirmă că acest lăcaș de cult era în construcție, episcopul Nestor Vornicescu, viitorul mitropolit al Olteniei, a presupus că Biserica „Sf. Gheorghe” a fost înălțată în perioada 1761-1769. Printre documentele citate de el se numără: un document din 1765 prin care diaconul Ursache dona jumătate din satul Șoldana "sfintei mănăstiri Sfântul Gheorghe ce se zidește aici în Eși, dinaintea Mitropoliei"; un document din 1767 în care vistiernicul Toader Vârnav menționează de unele schimburi și danii ale sale făcute Sfintei Mănăstiri ce se face acum Mitropolie în orașul acesta al Iașului, unde se cinstește și se prăznuiește hramul Sfântului mucenic Gheorghe" și o însemnare din 1768 în care se vorbea de "Biserica Sfântului Gheorghe care se clădește acum prin sârguința Prea Sfinției Sale Mitropolitul Gavriil".

Ajuns mitropolit, el a tipărit pe cheltuiala sa, o Gramatică românească, la tipografia pe care el însuși o înființase. O primă lucrare apărută, în 1972, la această tipografie este o Evanghelie în limba română. Alte apariții la acestă tipografie ar mai fi: Ceaslovul (1763), Catihis sau în scurt Pravoslavnică Mărturisire (1777), Molitvelnic (1766), Evhologhion (1780), Învățătura arhierească (1771), Pastorala contra luxului (1781).

A participat activ la mișcarea de înlăturare a sistemului fanariot din Principate. În acest sens, în 1769, partida națională, condusă de Gavriil Callimachi, a propus instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri.

Gavriil Callimachi a murit la 20 februarie 1786, fiind înmormântat în pridvorul deschis al catedralei mitropolitane ctitorite de el.

Piatra sa funerară se află în sud-vestul pridvorului deschis al fostei catedrale mitropolitane. Pe ea este următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: "Supt aciastă piatră odinește robul lui Dumnezeu, fericitul întru pomenire Gavriil Mitropolitul Moldaviei, frate după trup răposatului Domn Ioan Theodor Callimache, carele de metania sa au fost de la Sfănta Mănăstire Putna și după ce au arhieratesit dintăi în scaunul mitropoliei Salonicului, în anul 1760 fevruarie 20, sau așezat la scaunul mitropoliei Moldaviei unde au arhieratesit 26 ani. Au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale. La anul 1786 fevruarie 20, sa mutat la veșnicile lăcașuri pe carele (Dumnezeu) săl odihnească și împărăției sale săl învrednicească."

Note

Bibliografie Ioan-Augustin Guriță, Gavriil Callimachi, Mitropolit al Moldovei (1760-1786), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017 Niță Dan Danielescu. "Gavriil Callimachi, ctitorul Catedralei mitropolitane Sf. Gheorghe din Iași", Ziarul Lumina, 2006-02-20

Ionel Maftei (2000), Pesonalități ieșene. VIII. Iași: Trinitas

Legături externe Istoria creștinismului (DCCXXXIX): Mitropolitul Gavriil Callimachi al Moldovei (1760-1786) (I), 25 august 2007, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina Istoria creștinismului (DCCXXXIX): Mitropolitul Gavriil Callimachi al Moldovei (1760-1786) (II), 27 august 2007, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina Istoria crestinismului (DCCXXXIX): Mitropolitul Gavriil Callimachi al Moldovei (1760-1786) (III), 28 august 2007, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina

Categorie:Nașteri în anii 1710 Categorie:Decese în 1786 Categorie:Decese pe 20 februarie Categorie:Decese în Iași Categorie:Ctitori de edificii religioase Gavriil Categorie:Iluminism Categorie:Iluminism românesc Categorie:Mitropoliți ai Moldovei