Limba spaniolă este singura limbă oficială pe tot teritoriul Spaniei. Încă patru limbi au statut cooficial, la nivelul unor regiuni. Acestea sunt, catalana, galiciana, basca (euskera) și araneza. Limba spaniolă (sau casteliană) este oficială în toată Spania. Limba catalană/valenciană/baleară - în Catalonia, Valencia, Insulele Baleare. Mai este vorbită și in zone din estul provinciei Aragon, fără statut oficial. Limba galiciană este oficială în Galicia. Limba bască este oficială în Țara Bascilor (País Vasco) și o parte din Navarra. Limba araneză - oficială in Val d'Aran (nord-vestul Cataloniei).

Sunt recunoscute ca limbi istorice și limba asturiană (Asturia și câteva zone din Castilia și Leon) și limba aragoneză (nordul Aragonului). În 2019, conform sondajului Pew, limbile vorbite acasă erau spaniola în 81% din gospodării, catalana/valenciana în 12% (8% catalană și 4% valenciană), galiciana în 3%, basca în 1%, iar restul în alte limbi.

Pe comunități autonome, galiciana este vorbită de 89% din populația Galiciei, catalana de 85% din populația Cataloniei și 63,1% din populația Insulelor Baleare, valenciana de 51,8% din comunitatea valenciană, iar basca de 55,1% din Țara Bascilor și 21,7% din Navarra. Doar în ceea ce privește limbile materne, galiciana este limba maternă a 82,8% dintre locuitorii din Galicia, catalana de 55,5% în Catalonia și 42,9% în Insulele Baleare, valenciana de 35,2% în comunitatea valenciană, iar basca este limba maternă a 33,7% în Țara Bascilor și 14,6% în Navarra.

Cu excepția limbii basce, o limbă izolată, toate limbile vernaculare vorbite în prezent în Spania sunt limbi romanice, din cadrul familiei de limbi indo-europene. Majoritatea aparțin subgrupului ibero-romanic, cu excepția catalanei/valenciane și aranezei, care aparțin subgrupului occitano-romanic și a aragonezei, a cărei clasificare este dezbătută.

Varietăți romanice Spaniola însăși se mândrește cu o variație internă substanțială în țară. De exemplu, dialectele andaluz sau canariene, fiecare cu propriile subvarietăți, unele dintre ele fiind parțial mai apropiate de spaniola din America, pe care au influențat-o puternic în grade diferite, în funcție de regiune sau perioadă și în funcție de procese de migrație sau colonizare diferite și neomogene. În ciuda faptului că este un dialect, unii vorbitori de andaluzie au încercat să promoveze andaluza ca o limbă diferită, independentă de spaniolă. Patru dialecte foarte localizate au o filiație dificilă:

Fala (o varietate atribuită în mare parte grupului galatico-portughez vorbit local într-o zonă din provincia Cáceres‎, numită uneori Valea Jálama/Xálima, care include orașele San Martín de Trevejo, Eljas și Valverde del Fresno); Cantabrica și extremezurana două dialecte astur-leoneze considerate și dialecte spaniole; eonavana, un dialect între asturiană și galiciană, mai apropiat de aceasta din urmă conform mai multor lingviști; Benasqueza un dialect ribagorçan care anterior era clasificat drept catalană, mai târziu drept aragoneză și care acum este adesea considerat o limbă de tranziție proprie;

Asturiana și leoneza sunt strâns înrudite cu mirandeza locală, care se vorbește pe un teritoriu adiacent, dar peste granița cu Portugalia. Mirandeza este recunoscută și are un anumit statut oficial local.

Statistici

În ceea ce privește numărul de vorbitori și dominanța, cea mai importantă dintre limbile Spaniei este spaniola, vorbită de aproximativ 99% dintre spanioli ca primă sau a doua limbă. Conform unui sondaj Pew Research din 2019, limbile cel mai des vorbite acasă, altele decât spaniola, au fost catalana (în 8% din gospodării), valenciana (în 4%), galiciana (în 3%) și basca (în 1%). Un studiu din 2016 realizat de Universitatea din Navarra s-a concentrat asupra limbilor utilizate cel mai frecvent pentru a consuma știri într-o săptămână (folosind chestionare cu variante multiple de răspuns). Răspunsul a inclus limbi străine, spaniolă și doar limbi cooficiale și protejate. 95,2% din știri au fost consumate în spaniolă, iar 30,4% într-o limbă cooficială sau protejată. Studiul reflectă faptul că consumul de limbi protejate este proporțional cu cunoștințele lor și că consumul de știri în limbi străine este mai mare decât cel de știri în limbi regionale.

Datele recensământului din 2021 +Limba maternă (conform recensământului din 2021)LimbăLimba inițială AbsolutProcentajSpaniolă37,650,42581.53din care doar spaniolă34,477,77574.66Catalană (incluzând valenciană și baleara catalană)4,846,93310.50Galiciană1,742,9743.77 Arabă1,001,7922.17Engleză730,2511.58 Română664,4071.44Bască 658,0301.42 Franceză432,2090.94Portugheză 251,4970.54Chineză221,3310.48 Germană205,2890.44Italiană188,6510.41 Bulgară 152,0370.33Rusă 147,8640.32Ucraineană 76,2970.17Poloneză 61,9260.13Berbere59,7970.13Neerlandeză 51,6720.11Urdu50,9830.11Guarani36,8070.08Wolof 34,5810.07Asturiană26,5840.06Alte limbi347,3630.75Total46,181,637>100.0

Politică lingvistică În Spania, limba oficială este spaniola. Basca, galiciana, catalana și valenciană au statut legal și co-oficial în comunitățile pe care le reprezintă. Aceste limbi sunt suficient de răspândite (exceptând occitana araneză), încât pot avea ziare cotidiene și o prezență semnificativă în publicații de cărți dar și în mass-media.

Catalana și galiciana sunt principalele limbi folosite în guvernele regionale și în administrațiile locale respective. Din 2023, membrii camerei inferioare a Parlamentului spaniol pot folosi basca, catalana sau galiciana în intervențiile lor. Aceștia puteau folosi deja aceste limbi în unele discuții sau inițiative specifice.

Pe lângă aceste limbi, mai există și limbi protejate. Acestea, însă, nu au statut co-oficial, putând fi predate ca materii opționale în școli. De asemenea, unei limbi protejate îi se permite să aibă emisiuni TV în acea limbă, sau să folosească limba respectivă în instituțiile ce predau în acea limbă.

Emisiile în limba asturiană sunt disponibile pe RTPA în număr limitat, iar limba este învățată ca materie opțională de 53% dintre elevii din învățământul primar. Există o mișcare proeminentă care cere declararea limbii asturiene ca limbă oficială în Asturias, ceea ce face obiectul unei dezbateri politice continue.

Începând cu 2023, limba aragoneză este oferită ca materie în aproximativ 30 de școli din regiunea Aragon, cu aproximativ 1.300 de elevi. Conținut de televiziune limitat în limba aragoneză este disponibil pe postul public regional de televiziune, cu emisiuni precum A Escampar la Boira sau Charrín Charrán.

În ceea ce privește educația, modelele variază considerabil. Unele școli din Catalonia și Insulele Baleare garantează posibilitatea unei educații în întregime în limba regională, dar majoritatea școlilor aplică educație bilingvă cu o pondere mai mare a limbii catalane. În Galicia, limba galiciană este interzisă prin lege la anumite materii, restricționată la maximum o treime din învățământ și absentă în 92% din prima educație a elevilor galicieni. În comunitatea valenciană, existența zonelor vorbitoare de catalană și a zonelor vorbitoare de spaniolă generează dezbateri cu privire la prezența limbii în educație, propunând o prezență egală a valencianei (catalanei) și a spaniolei, ceea ce nu se conformează niciunei dintre părțile lingvistice.

În ceea ce privește limbile neoficiale, asturiana poate fi studiată ca materie opțională atât în școala primară, cât și în liceu, o politică în vigoare din 1984. Aragoneza nu este de facto predată din cauza lipsei de profesori, chiar dacă există cerere pentru aceasta în multe școli. Cât despre leoneză, extremeză, galiciană în afara Galiciei și Xalimego, acestea sunt total excluse din învățământul regional.

Limbile istorice ale Spaniei

Pe lângă limbile vorbite în Spania până în prezent, în interiorul granițelor actuale se vorbeau și alte limbi: Limba tartesiană Limba iberică Limbi celtice Limba celtiberică Limba gallaeciană Limba lusitană Limba punică Limba guanche Limba gotică Limbaj vandalic Limba francă arabic Arabă andaluză Arabă clasică Iudeo-arabă Limbi mozarabe Limba romani

Limbi vorbite mai ales în afara Spaniei, dar care au rădăcini în Spania: Iudeo-catalană (existența unei varietăți distincte de evreu-catalană, diferită de catalana folosită de creștini, a fost pusă sub semnul întrebării). iudeo-spaniolă (ladino)

Variante Există, de asemenea, variante ale acestor limbi proprii Spaniei, fie dialecte, fie cântări, fie pidginuri: Barallete Bron Caló Cheli Erromintxela Fala dos arxinas Gacería Germania Xíriga

Vezi și

Limbi ibero-romanice

Referințe

Legături externe

Hartă etno-lingvistică detaliată a Iberiei preromane (în jurul anului 200 î.Hr.) Harta lingvistică detaliată a Spaniei Limbi în Spania Găsește mai multe informații despre limbile din Spania

Categorie:Limbile Europei