Cheile Rudăriei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în sudul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-SeverinProtectedPlanet.net - Cheile Rudăriei - delimitarea ariei protejate, accesat la 9 martie 2012

Localizare Aria naturală se află în Munții Almăjului (grupare montană a Munților Banatului ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), la o altitudine cuprinsă între 350 și 900 m, pe valea Rudăriei (pe a cărui curs sunt amplasate vechi mori de apă), în sudul județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Eftimie Murgu.

Descriere Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejateLegea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 14 aprilie 2014 și are o suprafață de 250 hectare. 290px|thumb|right|Cheile Rudăriei (29 mai 2019) Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - Cheile RudărieiNatura2000.mmediu.ro - Cheile Rudăriei - Sit de importanță comunitară ; accesat la 16 aprilie 2014 și reprezintă o zonă cu chei, abrupturi, stâncării, grohotișuri, cascade, văii; cu vegetație ierboasă de stâncărie, pajiști, tufărișuri și păduri.Turismintercultural.ro - Rezervația Mulinologică Rudăria, accesat la 9 martie 2012

Pe valea Rudăriei se află Complexul mulinologic Rudăria (Moara Măxinoanea, Moara Vămulea , Moara Hambaroane, Moara Popească, Moara Firizoane, Moara „Îndărătnica Nouă”, Moara „Îndărătnica Mică”, Moara Pațaoanea, Moara Trăiloanea, Moara Daciconea, Moara de la Tunel), monument istoric, alcătuit dintr-un ansamblu de mori de apă cu ciutură, construite din lemn, la începutul secolului al XX-lea.Locuridinromania.ro - Cel mai mare parc cu mori de apă din România și din Europa , accesat la 9 martie 2012

Biodiversitate Aria naturală dispune de patru habitate naturale (Păduri ilirice de Fagus sylvatica-Aremonio-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Comunității rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi și Versanții stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase), care adăpostesc o gamă floristică diversă și asigură condiții de viețuire mai multor specii din fauna Banatului.

Flora rezervației este constituită din arboret de fag (Fagus sylvatica), tei (Tillia), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto); și arbusti de: cărpiniță (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), sânger (Cornus sanguinea), scumpie (Cotinus coggygria), alun (Corylus avellana) sau liliac sălbatic (Syringa vulgaris)Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României , accesat la 9 martie 2012.

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente vegetale cu specii de: garoafă (Dianthus armeria ssp. armeriastrum), izmușoară de câmp (Acinos arvensis), jaleș-de-câmp (Stachys recta), usturoi sălbatic (Allium flavum) sau crețușcă (Filipendula ulmaria), păiuș-de-livadă (Festuca pratensis), golomăț (Dactylis glomerata), iarba vântului (Nardus stricta), firuță (Poa pratensis) sau păiuș stepic (Festuca rupicola).

Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 16 aprilie 2014 sau aflate pe lista roșie a IUCNEunis.eea.europa.eu - Flora și fauna sitului Cheile Rudăriei; accesat la 16 aprilie 2014.

Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: lup cenușiu (Canis lupus)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 17 aprilie 2014, vulpe (Vulpes vulpes crucigera), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), pisică sălbatică (Felis silvestris)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Felis silvestris; accesat la 16 aprilie 2014, veveriță roșcată (Sciurus vulgaris), viezure (Meles meles)Geografialumii.ro - Fauna României , accesat la 9 martie 2012; vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă de uscat (Testudo hermanni), broasca râioasă brună (Bufo bufo)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bufo bufo; accesat la 17 aprilie 2014, mreană vânătă (Barbus meridionalis petenyi), croitorul cel mare al stejarului (Cerambyx cerdo) sau racul-de-ponoare (Austropotamobius torrentium)Carpați.org - Rezervații naturale din județul Caraș-Severin - Cheile Rudăriei, accesat la 9 martie 2012

Căi de acces Reșița - Oravița - Bozovici, după care se intră pe drumul județean DJ571, până în satul Eftimie Murgu. Moldova Nouă - Cărbunari - Dalboșeț - Eftimie Murgu (DJ571).

Vezi și Lista rezervațiilor naturale din județul Caraș-Severin Lista rezervațiilor naturale din România

Note

Legături externe Parcul mulinologic din Rudăria - Website Experience-romania.ro - Cheile Rudăriei - Turismul în județul Caraș-Severin Reportaje Turismul în județul Caraș-Severin - Morile uitate din Cheile Rudăriei , romanialibera.ro (autor: Gheorghe Țigănele, 28 noiembrie 2005).

Cheile Rudăriei Cheile Rudăriei Caraș-Severin