Mociu (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Mociu (reședința), Roșieni, Turmași și Zorenii de Vale.

Toponimie Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii Mociu. Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la moții, care de multe ori s-au stabilit aici în zonă, ipoteză întărită de asemănările dintre obiceiurile și îmbrăcămintea specific locale cu cele ale moților. O ultimă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este ca denumirea să provină de la numele nobilului Ioan Mocsi, care a trăit aici în perioada anilor 1450. Această ultimă ipoteză pare improbabilă, deoarece în mod normal nobilii își luau numele după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers.

Istoric Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monede de argint, monede realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-romanCinezan, p. 13.

Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele "villa Mochy" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X.

Apare ulterior menționat în 1329 (terra Mochy), 1332 (sacerdos de Mooch), 1384 (Mochy), 1412 (poss. Mooch), 1430-1458 (poss. Moch), 1430 (poss. Mocz), 1438 (Moacz), 1457 (Moch), 1467 (Mach), 1733 (Mots), 1750 (Mocs), 1805 (Mocs)Cinzeran, p. 29.

În secolele XIV-XVI Mociu apare pe rând ca domeniu aparținând familiilor nobiliare Szentkiralyi, Forroi, Haller, Esterhazi, Booth și MocsiCinezan, p. 16.

Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km2 s-au adunat în jur de 1.000 bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee.

Primari 2004-2008: Giorgel Dumitru Achiș (PD) 2008-2012: Horvath Marton (U.D.M.R.) 2016-prezent Focșa Vasile (P.N.L.)

Date geografice Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei".

Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată.

Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată.

Clima thumb|"Locul Popii", iarna Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac.

Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută.

Flora și fauna Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România.

Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a.

La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție.

Alcătuire și dispunere Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord cu comuna Pălatca, la nord-est cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata, la vest cu comuna Suatu, iar la nord-vest cu comuna Căianu. Comuna este traversată de DN 16 Cluj-Napoca - Apahida - Tg Mureș.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mociu se ridică la 3.300 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.313 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,94%), cu minorități de romi (12,91%) și maghiari (12,06%), iar pentru 6,03% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,03%), cu minorități de reformați (8,03%), adventiști (4,36%), baptiști (2,06%), penticostali (2%) și greco-catolici (1,18%), iar pentru 6,24% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Mociu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Evoluție istorică

Structura etnică a comunei De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

RecensământulStructura etno-demografică a României la recensământul din 2002 Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRromiAlte etnii 1743Conscripția făcută de vicarul Petru Aron, în baza decretul împărătesei Maria Tereza din 1 septembrie 1743. Cinzeran p. 29 555 ? ? ? ? ? 1784Conscripția iozefină din 1784-1787, sub îndrumarea împăratului Iosif al II-lea. Cinzeran p. 29 1.120 ? ? ? ? ? 1850 2.796 2.030 642 1 108 15 1880 2.974 1.856 903 8

207 1890 3.503 2.196 1.167 10

130 1900 3.902 2.369 1.394 61

78 1910 4.304 2.595 1.489 90

130 1920 4.527 2.977 1.334 5

211 1930 4.829 3.196 1.350 12 113 158 1941 5.382 3.808 1.235 5

334 1956 5.758 4.122 1.368

244 24 1966 5.346 4.140 1.188 1 17 1977 4.914 3.892 984 1 37 1992 3.728 2.896 701 2 129 2002 3.494 2.589 595 1 309

La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple acțiuni social-culturale care se desfășoară în comun (ansambluri de dansuri populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune).

Structura confesională a comunei thumb|right|320px|Biserica de lemn din satul Crișeni, monument istoric Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea:

RecensământulStructura etno-demografică a României Structura confesionalăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformațiAlte confesiuni 1850 2.796 991 1.133 58 610 4 1857 3.061 1.082 1.189 114 655 21 1869 3.135 1.022 1.194 149 685 85 1880 2.974 1.018 990 124 731 111 1890 3.503 1.083 1.203 180 871 166 1900 3.902 1.207 1.276 264 928 227 1910 4.304 1.233 1.517 276 1.042 236 1930 4.829 1.343 1.896 201 1.200 189 1992 3.728 2.673 295 37 569 154 2002 3.494 2.674 144 30 471 175

Structura etnică a satului De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel:

Recensământul Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniEvreiRromiAlte etnii 1850 1274 923 260 1

76 90 1880 1542 950 438 8

99+47 1890 1737 1109 536 10

82 1900 2111 1241 742 51

78 1910 2229 1319 756 84

- 1920 2482 1663 622 5 153

192 1930 2660 1834 574 7 154 87 245 1941 3017 2275 464 5

273 1956 2234

- 1966 1922 1627 277 1

17 17 1977 1909 1653 219 1

36 36 1992 1649 1336 170 1

142 142

Structura confesionalǎ a satului

La nivelul satului Mociu structura religioasǎ se prezintǎ astfel:

RecensământulStructura etno-demografică a României Structura religioasăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformați-CalviniEvanghelici-LuteraniUnitarieniMozaiciAlte confesiuniBaptiștiPenticostaliAdventiști 1850 1274 991 4 55 223 1

- 1857 1441 1082 11 106 225 1 3 13

- 1869 1507 1022 52 120 267 4

21 21

1880 1542 1014 51 114 293 2 3 64 1

1890 1737 1032 139 164 288 8 8 88 10

- 1900 2111 1163 152 243 356 9 8 180

- 1910 2229 1147 247 243 380 7 15 192

- 1930 2660 1284 600 174 433 3 4 160 2

2 1992 1649 1349 127 20 145

8 1

7

Date economice Economia comunei este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei.

Obiective turistice În zona satului Boteni se află Rezervația Botanică Suatu, cu o suprafață de 4 ha. Rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, cu o suprafață de 300 ha. Biserica reformată din Chesău, satul Chesău, (sec XIV) Biserica reformată din Boteni, satul Boteni, (sec XIV) Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli", satul Chesău, (construită integral din lemn) Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli", satul Crișeni, (construită integral din lemn) Cabana turistică de la Zoreni Lacul din Zorenii de Vale, un lac frecventat de împătimiții pescuitului

Etnografie Bogăția și varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, Târgul Secerii (16 august) și Jocul de pe Câmpie (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcatlacul din ZORENII DE VALE, un lac foarte vechi si in acelasi timp foarte frumos. Este asezat la poalele dealului Cionca și Valea Rosieni.

Personalități thumb|Ion Moina in 1946[www.primariamociu.ro]

LIVIU DAN

Om de înaltă ținută  până în ultima clipă a vieții sale, exemplu viu de corectitudine în familie și societate, respect, onestitate și dragoste față de semeni, iubitor de familie, neam și patrie, fiul medicului Ioan Dan și a  Aureliei Dan, născută Gherman,  Liviu Dan s-a născut în 24 martie 1884, în Mociu, județul Cluj.