Clorura de mercur (II) sau clorura mercurică, biclorură de mercur, folosit în trecut în medicină sub denumirea sublimat corosiv, este o sare a acidului clorhidric cu mercurul divalent cu formula chimică .Grigore Bălănescu, Dicționar de chimie, Editura Tehnică, București, 1964
Obținere Se obține în urma reacției oxidului de mercur(II) cu acidul clorhidric:
Proprietăți Chimice Adăugată la soluții sărurilor stanoase (de staniu divalent), clorura mercurică este redusă la clorura mercuroasă:
2HgCl2 + SnCl2 = Hg2Cl2 + SnCl4
Utilizare Chimice Clorura de mercur (II) (clorura mercurică) se utilizează la reacții chimice în laborator și la preperarea reactivului Nessler.
Medicale În trecut, înainte de era antibioticelor, era una dintre cele mai utilizate tratamente pentru sifilis.Norn S, Permin H, Kruse E, Kruse PR. (2008). Mercury - a major agent in the history of medicine and alchemy Dan Medicinhist Arbog. 36. pp. 21-40. Căile de administrare erau inhalatorii, orale, parenterale și topice. Din cauza toxicității clorurii mercurice, simptomele intoxicației erau atât de comune în cazul celor tratați pentru sifilis în așa fel încât se credea că acestea erau de fapt simptomele infecției bacteriene.Pimple, K.D. Pedroni, J.A. Berdon, V. (2002, July 09). Syphilis in history . Poynter Center for the Study of Ethics and American Institutions at Indiana University-Bloomington. Retrieved on April 20, 2008. A fost întrebuințat ca dezinfectant sau ca antiseptic în soluție 10‰. Soluțiile 1‰ și în concentrații mai mari, de până la 1%, sunt acaricide și insecticide.Maria Crivineanu, Valentin Nicorescu. Bazele farmacologiei veterinare. 2012 A fost întrebuințat și ca insecticid în pediculoza umană.Paulian Em. Demetru. Insectele și rolul lor în patologia umană. Buletinul Societății Române de științe. București, anul XXII-lea. ianuarie—fevruarie 1913, No. 1D. L. Leistikow. Thérapeutique des maladies de la peau. Paris 1900Maurice Neveu-Lemaire. Précis de parasitologie humaine : maladies parasitaires dues à des végétaux et à des animaux. Paris 1908 În prezent pentru îndepărtarea lindenilor se aplică frecții cu oțet, soluție de biclorură de mercur 1‰ sau cu acid acetic 5‰, după care se piaptănă.Gheorghe Bucur, Dana Angela Opriș. Boli dermatovenerice: enciclopedie. București: Național, 2001Virgil Nitzulescu, Ion Gherman. Entomologie medicală. Editura Academiei Române, București 1990
Efectele asupra sănătății Contactul prelungit cu pielea poate cauza dermatite sau chiar moartea. Ingerarea poate cauza acumularea de mercur în țesuturi, - la gravide - efecte adverse fătului (deoarece trece cu mare ușurință prin placentă), iritații gastrointestinale, vărsături, diaree, spasme musculare (tremurări), încetinirea funcțiilor motorii, boli cardiace și chiar moartea [doza letală prin ingerare (LD50) este de 0,02 grame]. Inhalarea poate cauza disturbarea sistemului nervos central incluzând depresii, anxietate, incoordonare musculară și instabilitate emoțională. Inhalarea acută de vapori de mercur poate cauza arsuri grave ale tractului respirator. Expunerea la compuși ai mercurului cauzează decolorarea lentilelor oculare (nu afectează vederea și din această cauză persoana nu observă la timp), iritații severe ale ochilor sau chiar arsuri. Contactul ochilor cu săruri de mercur cauzează ulcerații ale conjunctivei și corneei.
Referințe
www.seilnacht.com Mercuric chloride
Bibliografie Chimie analitică cantitativă, de Raluca Ripan, Editura de stat didactică și pedagogică, București, 1961, pp. 190
Categorie:Cloruri Categorie:Compuși ai mercurului