Petreștii de Jos (în ; denumirea veche rom. Petridul de Jos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri.

Date geografice Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la 1.391 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.512 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,86%), iar pentru 9,35% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,95%), cu minorități de penticostali (3,38%), greco-catolici (2,52%) și martori ai lui Iehova (1,44%), iar pentru 9,63% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Petreștii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Evoluție istorică

Structura etnică De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002 Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRromiAlte etnii 1850 2.647 2.582 14

37 14 1880 3.112 3.009 64 9

30 1890 3.558 3.428 32 41

57 1900 3.678 3.605 72 1

0 1910 4.086 3.994 52 7

33 1920 4.052 4.018 9

25 1930 4.491 4.438 37 2 13 1 1941 4.752 4.694 18

40 1956 4.560 4.533 12

15 0 1966 4.036 3.954 12

69 1 1977 3.129 3.058 2

69 0 1992 2.166 2.094 5

67 0 2002 1.891 1.850 5

36 0

Structura confesională Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul Structura etno-demografică a României Structura confesionalăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformați UnitarieniAlte confesiuni 1850 2.647 52 2.567 9 0 5 14 1857 2.784 26 2.705 15 7 4 27 1869 3.184 56 3.074 12 3 4 35 1880 3.112 78 2.955 4 10 17 48 1890 3.558 77 3.410 4 2 21 44 1900 3.678 118 3.496 6 13 12 33 1910 4.086 151 3.870 25 15 13 12 1930 4.491 233 4.205 13 15 9 16 1992 2.166 1.987 38 19 3 0 119 2002 1.891 1.592 199 4 1 0 95

Istoric thumb|right|300px|Cheile Turzii văzute dinspre satul Petreștii de Jos Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius.

Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capituluicapitul: institutie care conducea activitatea unei biserici sau mănăstiri catolice. A fost organizată în secolul al VIII-lea, iar în secolele XII-XIII s-a generalizat în toată Europa catolică. din Oradea, sub denumirea de terra Hasadat (în română, Pământul crăpăturii, cu referire la Cheile Turzii)Vișinescu, p. 54. Ulterior localitatea apare menționată ca Terra Petrud Hassdata (1294), Peterdy (1310), Sacerdos de Peturd (1332), Pethard (1366), Poss. Peterd hungaricalis (1407), Magyar Petherd (1480).

Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată cu locuitori de etnie românească.

O însemnată colecție de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de M.Peterd ("Magyar Peterd").

Situri arheologice (monumente istorice) Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015: Tumulii Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor. preistorici din jurul satului (cod LMI CJ-I-s-B-07135). Tumulii preistorici din punctul "Dealul Bisericii" (cod LMI CJ-I-s-A-07139). Situl arheologic din punctul “Crucea Cheii” (cod LMI CJ-I-s-A-07134). Situl arheologic din punctul “Valea Sărăcăzii” (cod LMI CJ-I-s-B-07137). Situl arheologic din punctul "Terasa de lângă școală și casa parohială" (cod LMI CJ-I-s-B-07138). Așezarea din epoca bronzului din punctul "La pădure" (cod LMI CJ-I-s-B-07142). Așezarea romană din punctul “Fântâna Sf. Vladislav” (secolele II-III) (cod LMI CJ-I-s-B-07136). Așezarea din sec. II-III în punctele "Cernei", "Cărămida" și "Pietrosul" (cod LMI CJ-I-s-B-07141). Așezarea fortificată din punctul "La biserică" (cod LMI CJ-I-s-A-07140).

Lăcașuri de cult Vechea Mănăstire a Petridului. Noua Mănăstire a Petridului, cu hramul „Schimbarea la Față” (înființată în 1998-2000). Mănăstire de călugări ortodocși. Biserica Unitariană, din 1570. Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1842-1846) din satul Livada.

Obiective turistice Cheile Turzii (rezervația naturală aparține administrativ comunei Petreștii de Jos). "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).

Personalități Gheorghe Barițiu și-a petrecut copilăria în Petreștii de Mijloc Iosif Balint (1836 - ?), preot greco-catolic, conducător al mișcării memorandiste în zonă Vasile Belu (1852-1943), dascăl, inspector școlar

Bibliografie

Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7 Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9

Vezi și Vechea Mănăstire a Petridului Mănăstirea Cheile Turzii (noua Mănăstire a Petridului, situată la 4 km de vechea Mănăstire a Petridului) Biserica de lemn din Petreștii de Mijloc Biserica de lemn din Livada Cheile Turzii Râul Hășdate Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA) Cheile Turzii (sit de importanță comunitară) Lista monumentelor istorice din județul Cluj

Galerie de imagini

Legături externe

Pagina Primăriei Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

Note

Petreștii de Jos