Suatu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu (reședința).
Istoric Atestat documentar în anul 1213, satul are importanța turistică și istorică, fiind cunoscut pentru rezervația floralǎ unicǎ în Europa. De asemenea, în sat se afla una din cele mai vechi biserici din Transilvania, construitǎ în secolul al XIII-lea, declaratǎ monument istoric. thumb|left|Obiecte din neolitic găsite pe raza comunei în anul 2011 d.C. - fragmente ceramică și fusaiole
thumb|left|Aruncuta - topor din rocă dură de bazalt. șlefuit și perforat, din neolitic Tot de pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul are și o importantă economică prin lacul de acumulare populat cu pește, în care se practicǎ pescuitul sportiv.
În Evul Mediu, Suatu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În primăvara anului 1966, în comuna Suatu a fost descoperit în grădina casei nr. 348 un tezaur format din 1.303 monede de argint, aflate într-un vas de lut care s-a păstrat parțial. Vasul este lucrat cu roata, dintr-o pastă fină, puternic arsă. Pereții lui sunt subțiri, de 0,5 cm grosime, neornamentați și în ruptură prezintă două straturi de culoare roșie deschisă, cel interior de culoare cenușie. În interior, vasul este acoperit cu un strat subțire de glazură de două nuanțe: castaniu în partea de sus și verzui în partea de jos. Înălțimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1.303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin de 8 țări sau orașe: în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură piesă, Polonia 1.019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese.
Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1.160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese de groși mari. De asemenea, tezaurul mai cuprinde un număr de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cite 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul, cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla. Tezaure monetare din nordul Transilvaniei, secolele XVI - XVIII, editată de Muzeul de Istorie și Artă Zalău, 1970, paginile 81 - 91, Autori: Eugen Chirila și Ioan Chifor
Urmele romane descoperite pe teritoriul localității indică existența, foarte probabil, a două așezări rurale: în partea de hotar numită „Fânațele de Jos“, aflată la sud de pârâul Gădălin, în hotarul cu satul Căianul Mic, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice romane, care indică o locuire sporadică în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar roman, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane. Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea Gădălinului. De asemenea, în centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei clădiri și multe cărămizi romane; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o față doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența în acest punct a unei villa rustica. De pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul Suatu se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat, în anul 2008, telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax.
Date geografice thumb|left|Școala generalǎ - clădire cu multe încăperi și copii tot mai puțini Comuna Suatu are în compunere trei sate: Suatu - centrul de comună, Aruncuta și Dâmburi.Comuna Suatu Satul Suatu are o mare diversitate religioasǎ, fiind întâlnite deopotrivă confesiunea: unitarianǎ, reformatǎ, calvinistǎ, protestantǎ, catolicǎ, ortodoxǎ, greco-catolicǎ și alte culte recunoscute de lege.
Comuna este traversată de un drum asfaltat până în satul Aruncuta, având totodată o rețea de apă potabilǎ de la magistrala Cluj. În cursul anului 2012 s-a început derularea unei investiții privind canalizarea satului , iar în vara 2013 și betonarea unor ulițe din zona centrală a căror canalizare a fost finalizată. La marginea sudicǎ a satului Suatu, spre Aruncuta, se află cătunul Nodvegi, parte componentǎ a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școalǎ generalǎ pentru clasele primare.
În satul Suatu, la intrare, în apropiere de soseaua Cluj - Reghin, se află o benzinǎrie și un hotel-restaurant.
Satul mai deține un frumos lac de acumulare populat cu pește și unde se practicǎ pescuitul sportiv. thumb|right|Lacul de pescuit, zona de sud-est, spre Aruncuta thumb| De asemenea deține o rezervație floralǎ unicǎ în Europa, respectiv o bisericǎ construitǎ în sec. XIII, declaratǎ monument istoric și o altǎ bisericǎ din sec.XVII. Pe raza comunei se aflǎ numeroase pǎsuni și pǎduri care permit atât posibilitatea dezvoltării de ferme zootehnice cât și organizarea de drumeții specifice turismului rural. Satul Suatu se afla în partea se sud-est a judetului Cluj, la 36 km de Cluj-Napoca. Se învecineazǎ la nord cu Căianu Mic și Ghirișu Român, respectiv Mociu (nord-est) și cu satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecineazǎ cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetalǎ și creșterea animalelor. Clima este boreală, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitatiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari.
Flora și fauna satului este una specifica zonei de silvostepă, predominând: salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt: iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționăm graurul, stancuta, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Suatu se ridică la 1.552 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.737 de locuitori. Cei mai mulți locuitori sunt maghiari (41,04%), cu minorități de români (37,31%) și romi (14,11%). Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (32,86%), cu minorități de unitarieni (22,94%), reformați (18,75%), greco-catolici (11,02%), adventiști (2,32%), baptiști (1,93%) și penticostali (1,87%), iar pentru 7,99% nu se cunoaște apartenența confesională. maghiari, 835 locuitori; români, 691 locuitori; rromi, 160 locuitori; alte nationalități, 13 locuitori.
Politică și administrație Comuna Suatu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Evoluție istorică
Structura populației după naționalitate
thumb|right|O zi obișnuită de lucru în Suatu și o populație tot mai îmbătrânită|250px
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul Structura etno-demografică a României Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRromiAlte etnii 1850 2.145 1.219 769
146 11 1880 2.154 1.028 937
189 1890 2.732 1.329 1.298
105 1900 2.889 1.202 1.679 1
7 1910 3.251 1.587 1.638
26 1920 2.839 1.429 1.352
58 1930 3.331 1.701 1.528 1 58 43 1941 4.227 2.232 1.897 5
93 1956 4.106 2.177 1.891
36 2 1966 3.897 2.064 1.833
0 1977 3.447 1.586 1.829
32 0 1992 2.223 956 1.173
94 0 2002 1.945 838 988
119 0
Structura populației după apartenența religioasă
La nivel de comună există următoarea structură confesională:
Recensământul Structura religioasăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformați-CalviniEvanghelici-LuteraniUnitarieniMozaiciAdventiștiAlte confesiuni 1850 2145 304 962 21 440
410 8
1857 2099 297 912 7 439 1 418 17
8 1869 2487 344 1028 18 536
511 49
1 1880 2154 227 874 24 503
485 40
1 1890 2732 312 1052 51 624
641 52
- 1900 2889 310 1052 62 728 3 689 45
- 1910 3251 340 1285 45 780
730 71
- 1930 3331 358 1278 28 830 1 781 55
- 1992 2223 691 263 29 496
706
36 38
Istoricul clujean Dumitru Suciu, în cartea "Soldați fără uniformă ; figuri de țărani români ai Landsturm-ului românesc și starea protopopiatelor ortodoxe din Transilvania după războiul național din 1848-1849", publicată la editura Argonaut din Cluj-Napoca, în 2011, la pagina 125 prezintă situația credincioșilor ortodocși din sat, astfel {cităm} :... "La Suatu păstorea Ioan Lukaci, hirotonit în 1839, are singhelie, biserică și satul n-a pațit nimic, de moarte firească au murit 7 bărbați, 6 femei, de moarte silnică 3 bărbați. În sat nu exista scoală și dascăl, trăiesc 150 gazde bărbați, 136 gazde femei, total 286, concentrate în 58 familii". Informarea întocmita de preotul Ioan Lukaci din Suatu se referă strict la sătenii ortodoxi. Se mentionează ca, în sat, nu exista scoală {confesională} pentru ortodocși, și nici dascăl, asa cum era la Școlile greco-catolice în satele transilvanene. Pentru comparație, în Aruncuta, sat apropiat, exista Școala confesională greco-catolică încă din anul 1801, când arhivele bisericești descriu despre neînțelegerile dintre preotul Iuri și dascălul Pasca din Aruncuta. Informația este importantă deoarece aflăm din surse sigure că, în perioada 1848-1849, în Suatu sătenii de naționalităti și credințe religioase diferite s-au respectat reciproc. Este posibil ca această neobisnuită liniște în acele vremuri de război civil să fi fost cauzată și de prezenta militarilor în zonă, aflați in subordinea Grofului Karacsay Sandor din Aruncuta, care deținea, în acea vreme, funcții importante ,politice și militare, în comitatul Cluj.