Orodel este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Bechet, Călugărei, Cornu, Orodel (reședința) și Teiu.

Date geografice În prezent, teritoriul comunei Orodel se întinde pe o suprafață de 83,72 km pătrați, având o formă aproape hexagonală. Are următorii vecini: la nord – Comuna Carpen, la sud – Comuna Caraula, la vest – Comuna Verbița și Comuna Plenița, iar la est – Comuna Vârtop și Comuna Vela. Comuna Orodel este așezată în Câmpia Înaltă a Bălăciței, la limita sudică a Podișului Getic.

Toponimii Călugărei vine de la apelativul «călugărei». Pentru că aici erau foarte multe păduri de tei, calugării de la Mănăstirea Tismana își aduceau stupii vara. Întrucât îngrijirea acestora și extracția mierii necesitau un anume efort fizic, călugării trimiși erau, de obicei, călugări tineri (calugărei). Orodel provine, după cum spun bătrânii, de la expresia «horă de dealuri», întrucât prima vatră era așezată într-o vale circulară ocolită de dealuri și care avea patru ieșiri. Pe această vatră au locuit orodelenii până în anii 1844-1846 când, din cauza ciumei care a bântuit în acele vremuri, au fost nevoiți sa părăsească vechea vatră cunoscută sub numele de Valea Orodelului și să se mute la o depărtare de 3 km spre nord-vest, pe locul actualei vetre. Împreună cu locuitorii veniți din Valea Orodelului s-au așezat și locuitorii satului (cătunului) Ulmuleț, formând o singură așezare. Teiu Numele satului provine de la apelativul tei.

Istoric Firul istoric al populării acestor ținuturi se pierde în negura vremurilor. Descoperirile arheologice ne pun la îndemână o mare varietate de dovezi materiale care atestă prezența timpurie a omului pe aceste meleaguri. Istoricul satului Cornu Un alt sat component al al comunei Orodel este satul Cornu, despre care se spune că datează de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În partea de sud, pe versantul stâng al Văii Baboiașului, exista o fântână numită Fântâna Mircii. Într-una din campaniile sale, Mircea cel Bătrân și-a stabilit tabăra în aceste locuri și, pentru a se aproviziona cu apă, soldații au săpat o fântână.

Istoria învățământului la Orodel

Prima școală de pe teritoriul comunei Orodel a fost înființată în anul 1874, în satul Cornu. În 1880, ia ființă o școală și in satul Orodel. În celelalte trei sate componente ale comunei Orodel localuri proprii de școală au fost construite mult mai târziu, abia după anul 1900. La Călugărei, primul local de școală a fost zidit în anul 1924, iar în satul Teiu, în anul 1932. În cătunul Bechet, școala a fost construită în anul 1952. Aceasta însă nu înseamnă că în aceste localități, tainele învățăturii au rămas necunoscute până la datele amintite, deoarece chiar și în satele Cornu și Orodel, învățământul a fost prezent înaintea construirii localurilor de școală. El s-a desfășurat sub îndrumarea preoților și a dascălilor, fie într-o cămăruță din incinta bisericii, cum a fost cazul satelor Cornu și Orodel, fie într-o casă particulară a unui locuitor mai înstărit (satul Călugărei).

Evoluția administrativă La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dumbrava de Jos a județului Dolj și era formată numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 2396 de locuitori. În comună funcționa o biserică, două școli mixte (una de fete și una de băieți) și opt mori cu apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în aceiași plasă și comunele Călugărei și Cornu. Comuna Călugărei era formată din satele Bechetul și Călugărei, cu o populație de 1272 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă, iar comuna Cornu formată din satele Cornu și Teiul, avea o populație de 1613 de locuitori. În comună funcționau două școli (una de fete și una de băieți) și trei biserici.

Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Plenița din același județ. Comuna Orodel avea o populație de 3020 de locuitori, comuna Călugărei avea 1553, iar comuna Cornu 2136.

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Plenița din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, au revenit la județul Dolj, reînființat, comunele Călugărei și Cornu fiind desființate și incluse în comuna Orodel.

Monumente istorice În comuna Orodel se găsesc trei monumente istorice, incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj. Prima este biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Călugărei (1833), a doua este biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” din satul Cornu (1867), iar ultima este biserica cu hramul „Sf. Nicolae” din satul Teiu (1899).

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Orodel se ridică la 2.147 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.731 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,92%), iar pentru 7,08% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,04%), iar pentru 7,31% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Orodel este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Personalități născute aici Ilie G. Murgulescu (1902 - 1991), chimist, membru titular al Academiei Române; Victor Pițurcă (n. 1956), jucător și antrenor de fotbal; Nuța Olaru (n. 1970), atletă.

Note

Bibliografie Predu, Ștefan, prof. dr. - „Monografia comunei Orodel“

Orodel