Zwentibold sau Zwentibald, Zuintibold, Zuendibalt, Zuendibold, Zuantibold, (în ; ) a fost fiul nelegitim al împăratului carolingian Arnulf de Carintia.Collins 1999, p. 360 În 895 tatăl său, pe atunci rege în Francia răsăriteană, i-a conferit Regatul de Lotharingia, pe care Zwentibold l-a condus până la moarte.După moarte, el a fost declarat sfânt și martir de către Biserica Catolică.
Viața
Primii ani Zwentibold a fost fiul nelegitim al împăratului francilor răsăriteni, Arnulf de Carintia, și al concubinei sale, Vinburga (d. 18 mai 898). El a primit numele nașului său, regele Svatopluk I al Moraviei Mari (Zwentibold fiind transcrierea francă a numelui Svatopluk).
Zwentibold a intervenit în disputele pentru tron din Francia occidentală (Franța) dintre contele Odo de Paris și Carol cel Simplu, însă cei doi au început să coopereze împotriva lui Zwentibold, atunci când li s-a părut că acesta încerca să preia coroana Franciei apusene. Pentru început, fiul mai mare al lui Arnulf a fost plasat în afara succesiunii din Francia răsăriteană. Potrivit Tratatului de la Mersen din 870 și al Tratatului de la Ribemont din 880, regatul Lotharingiei din fosta Francia de Mijloc trecuse sub stăpânirea regatului francilor răsăriteni. În 893 când soția lui Arnulf, Ota, a născut un fiu legitim și succesor al acestuia, Ludovic Copilul, Zwentibold a primit în compensație titlul regal al Lotharingiei, care fusese deținut anterior de Lothar al II-lea.
Rege de Lotharingia În vara anului 893, când Arnulf a fost solicitat de papa Formosus și de regele Italiei, Berengario de Friuli, să intervină împotriva împăratului Guy al IV-lea de Spoleto, l-a trimis pe Zwentibold să traverseze Pasul Brenner cu armata sa. Unindu-și forțele cu Berengar în Verona, cei doi au asediat Pavia, reședința lui Guido, dar fără succes. În cele din urmă au renunțat la asediu. Potrivit lui Liutprand de Cremona, Zwentibold ar fi acceptat o sumă de bani din partea lui Guido pentru a părăsi câmpul de luptă, deși rămâne neclar dacă este vorba de mită sau de tributul pe care acesta îl datora lui Arnulf. În orice caz, retragerea lui Zwentibold a fost privită drept un eșec, iar la primirea veștii Arnulf a strâns o nouă armată, pe care a condus-o personal în Italia, cucerind Pavia câteva luni mai târziu.
Ca parte a planurilor de a integra Lotharingia în posesiunile Franciei Răsăritene, domnia lui Zwentibold a fost impusă de tatăl său, susținută de arhiepiscopii Herman I de Köln și Ratbod de Trier, împotriva rezistenței nobilimii locale. Deoarece el a sprijinit prea mult populația de rând, și-a atras adversitatea după scurtă vreme. El lupta împotriva nobililor nesupuși atunci când tatăl său, Arnulf a murit în 899, iar fiul legitim al acestuia, Ludovic Copilul a devenit regele Franciei Răsăritene la vârsta de 6 ani.
Moartea Zwentibold a căutat să profite de pe urma minoratului fratelui său vitreg pentru a institui independența completă a Regatului de Lotharingia. Totuși, după ce pierduse suportul din umbră al tatălui său, întreaga nobilime l-a susținut pe Ludovic și i-a solicitat acestuia intervenția. În 900 contele Reginar I de Hainaut s-a revoltat împotriva lui Zwentibold și l-a asasinat în apropierea actualei localități Susteren, în provincia Limburg. A fost înmormântat în Abația Susteren.
După moartea lui Zwentibold, fratele său vitreg, regele Franciei Răsăritene, Ludovic Copilul, a cârmuit și Lotharingia. Sub domnia acestuia, regatul Franciei Răsăritene s-a dezintegrat, iar din 903 regatul lui Zwentibold a fost guvernat de contele din Lahngau, Gebhard, un urmaș al dinastiei Conradinilor, care a primit titlul de Duce de Lorena.
Căsătorie și urmași În 897 Zwentibold s-a căsătorit cu Oda, fiica ducelui Otto I de Saxonia.
Urmașii săi au fost: Godfroi, conte de Lorena; Oto (? - d. 2 decembrie 949); Benedetta (cca. 888 - ?), abatesă de Susteren; Cecilia (c. 889 - ?), abatesă de Susteren; Relenda (c. 900 - ?).
Note
Bibliografie Collins, Roger, Early Medieval Europe 300-1000, ediția a doua, Palgrave Macmillan, 1999. Annales Fuldenses, sive Annales regni Francorum orientalis, secolul al X-lea. Liutprand de Cremona, ''Antapodosis]], secolul al X-lea
Categorie:Nașteri în 871 Categorie:Decese în 900 Categorie:Decese pe 13 august Categorie:Dinastia carolingiană Categorie:Istoria Lorenei Categorie:Nașteri pe 1 ianuarie Categorie:Decese pe 13 august