Lista județelor și a plășilor din România interbelică

miniatura|Guvernământul Bucovinei între 1941 și 1944.

România interbelică, cunoscută și sub numele de România Mare, a fost organizată administrativ în județe, ca subdiviziuni administrative naționale de prim ordin, plăși, ca subdiviziuni administrative naționale de ordin secundar, municipii, orașe comune, sate și cătune, ca subdiviziuni naționale de ordin terțiar.

Prezenta pagină este o listă de județele, reședințe de județ și plăși ale României interbelice.

A (trei)

01. Județul Alba, reședință orașul Alba Iulia, actualmente în România, în 1925 avea șapte plăși: Abrud (reședință Abrud), Aiud (reședință Aiud), Ighiu (reședință Ighiu), Ocna Mureș (reședință Ocna Mureș), Sebeș (reședință Sebeș), Teiuș (reședință Sebeș) și Vințu de Jos (reședință Sebeș), iar în 1938, avea nouă plăși, cele șapte anterioare, plășile Abrud, Aiud, Ighiu, Ocna Mures, Sebeș, Teiuș, Vințu de Jos, la care s-au adăugat ulterior plășile Alba Iulia (reședință, Alba Iulia) și Zlatna (reședință, Zlatna).Județul Alba

02. Județul Arad, reședință orașul Arad, actualmente în România, în 1925, avea 10 plăși, Arad (sediu Arad), Aradul-Nou (sediu Aradul Nou), Chișineu-Criș (sediu Chișineu-Criș), Hălmagiu (sediu Hălmagiu), Ineu (sediu Ineu), Pecica (sediu Pecica), Radna (sediu Radna), Sebiș (sediu Sebiș), Sfânta Ana (sediu Sântana), și Șiria (sediu Șiria), iar în 1938, avea 11 plăși, cele zece inițiale, Arad, Aradul Nou, Chișineu-Criș, Hălmagiu, Ineu, Pecica, Radna, Sebiș, Sfânta Ana și Șiria, la care s-a adăugat plasa Târnova (rezultată din scindarea plășii Ineu.Județul Arad

03. Județul Argeș, reședință orașul Pitești, actualmente în România, în 1925, avea cinci plăși, Argeș (sediu Curtea de Argeș), Dâmbovnic (sediu Rociu), Oltul (reședință de plasă era Jiblea Veche, care se găsește astăzi în județul Vâlcea), Teleorman (sediu Costești), și Uda (sediu era Uda), iar în 1938, avea șase plăși, cele cinci anterioare, Argeș, Dâmbovnic, Oltul, Teleorman și Uda, la care s-a adăugat ulterior plasa Cuca (rezultată prin scindarea plășii Oltul, sediu în Cuca).

B (opt)

04. Județul Bacău, reședință orașul Bacău, actualmente în România, în 1925 avea cinci plăși, Bistrița (reședința era la Bistrița), Muntele (reședința era la Moinești), Oituz (reședința era la Târgu Ocna), Siret (reședința era la Parincea) și Tazlău (reședința era localitatea numită atunci Valea Rea, redenumită ulterior Livezi), iar în 1938 avea șapte plăși, cele cinci anterioare Bistrița, Muntele, Oituz, Siret și Tazlău, la care s-au adăugat Răcăciuni (reședința era la Răcăciuni) și Traian (reședința era la Bacău), organizate ulterior anului 1918. Plasa Traian se va desființa la 21 septembrie 1940.

05. Județul Baia, reședință orașul Fălticeni, actualmente în România, în 1925 avea trei plăși, Moldova (sediu la Fălticeni), Pașcani (sediu la Pașcani) și Siret (sediu la Lespezi), iar în 1938 avea patru plăși, Boroaia, cu sediul la Boroaia și Mălini, cu sediul la Mălini, (rezultate din scindarea plășii Moldova), respectiv plășile Pașcani (sediu la Pașcani) și Siret (sediu la Lespezi) neschimbate.

06. Județul Bălți avea ca reședință orașul Bălți. Teritoriul județului se găsește astăzi integral în Republica Moldova, cele șase plăși din 1938 fiind aproximativ similare cu patru raioane de azi, Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei. în 1925 avea trei plăși, plășile Fălești (reședința era la Fălești, azi în raionul omonim, Fălești), Râșcani (reședința era la Râșcani, azi în raionul omonim, Rîșcani) și Slobozia-Bălți (reședința era la Slobozia-Bălți, azi cartier în orașul Bălți), iar în 1938 avea șase plăși, două din plășile anterioare Fălești și Râșcani, la care s-au adăugat ulterior plășile Bălți (reședință orașul Bălți), Cornești (reședință orașul Cornești), Glodeni (reședință orașul Glodeni) și Sângerei (reședință orașul Sângerei), rezultate prin reorganizarea plășii Slobozia-Bălți, dar și a celorlalte două.

07. Județul Bihor, sediu orașul Oradea, actualmente în România, în 1925 avea douăsprezece plăși, plășile Aleșd (reședință Aleșd), Beiuș (sediu Beiuș), Beliu (reședință Beliu, azi în județul Arad), Ceica (reședință Ceica), Centrală (reședință Oradea), Marghita (reședință Marghita), Săcuieni (reședință Săcueni), Salonta (sediu Salonta), Sălard (reședință Sălard), Teiuș (reședință Teiuș), Tileagd (reședință Tileagd), și Vașcău (reședință Vașcău), iar în 1938 avea aceleași 12 plăși, Aleșd, Beiuș, Beliu, Ceica, Centrală, Marghita, Săcuieni, Salonta, Sălard, Teiuș, Tileagd și Vașcău.

08. Județul Botoșani, sediu orașul Botoșani, 251 de sate, actualmente în România, în 1925 avea trei plăși Botoșani (cu orașele Botoșani și Hârlau), Jijia (cu orașul Ștefănești) și Siret (reședința la Siret). în 1938 avea patru plăși (rezultate prin reorganizarea totală a teritoriului județului), Bucecea (52 de sate, reședința ), Răchiți (73 de sate, reședința Botoșani), Sulița (49 de sate, reședința Hârlău) și Ștefănești (77 de sate, reședința Ștefănești).

09. Județul Brăila, sediu orașul Brăila, avea 132 de sate, actualmente în România, în 1918 avea în componența sa plășile Călmățui, Ianca (reședință Ianca), Silistraru (reședința era la Silistraru) și Viziru (reședință Viziru), dar în 1938 avea în componența sa plășile I.I.C. Brătianu (29 de sate, reședința era la Făurei), Ianca (26 de sate, reședința era la Ianca), Silistraru (17 sate, reședința era la Silistraru), Viziru (32 de sate, reședința era la Viziru) și Vădeni (28 de sate, reședința era în orașul Vădeni) întrucât plasa Călmățui fusese ulterior scindată în plasele I.I.C. Bătianu și Vădeni.

10. Județul Brașov, sediu orașul Brașov, actualmente în România, în 1938 avea în componența sa plășile următoare, Bran, Brașov, Buzăul Ardelean și Săcele.

11. Județul Buzău, sediu orașul Buzău, actualmente în România, în 1918 avea în componența sa plășile următoare Buzău, Câmpul, Slănic și Tohani, dar în 1938 avea în componența sa 7 plăși, cele 4 anterioare (Buzău, Câmpul, Slănic și Tohani) și următoare 3 plăși, create ulterior Câlnău, Pârscov, Orașul (creată în jurul orașului Buzău).

C (zece)

12. Județul Cahul, reședință la Cahul, în 1938 avea în componența sa plășile următoare, Cantemir, Ioan Voevod, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Traian.

13. Județul Caliacra, reședință la Bazargic, alte localități urbane erau Balcic și Cavarna. În 1913 și 1917, în componența județului intrau trei plăși, Balcic, Casim și Ezibei, iar În 1938 la cele trei plâși anterioare, Balcic, Casim și Ezibei s-a adăugat o a patra, Stejarul.

14. Județul Caraș, reședință la Reșița, actualmente în România, În 1938 existau șase plăși Bocșa Montana, Bozovici, Moldova Noua, Oravița, Reșița și Sasca Montană.

15. Județul Câmpulung, reședință la Câmpulung Moldovenesc, alte localități urbane erau Vamă, Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc, actualmente în România, În 1938 județul se compunea din trei plăși, Plasa Dorna (reședința era la Vatra Dornei), Humor (reședința era la Gura Humorului) și Moldova (reședința era la Câmpulung Moldovenesc).

16. Județul Cernăuți, reședință, orașul Cernăuți, În 1938 județul se compunea din patru plăși, Cosmin (sediu Cernăuți), Nistru (sediu Zastava), Prut (sediu Sadagura) și Șipeniț (sediu Cozmeni).

17. Județul Cetatea-Alba, reședință la Cetatea Albă, în 1925, avea în componența sa plășile următoare, Cazaci, Tarutino, Tașlâc, Tatar-Bunar, Tuzla și Volintiri. în 1938, avea în componența sa plășile următoare, Arciz, Cazaci, Ivăneștii Noi, Liman, Sărata, Tarutino, Tuzla și Volintiri.

18. Județul Ciuc, reședință la Miercurea Ciuc, actualmente în România, în 1938, avea în componența sa plășile următoare, Centrală (sediu la Miercurea Ciuc), Frumoasa, Gheorghieni, (cu sediul la Gheorghieni), Sânmartin și Tulgheș.

19. Județul Cluj, reședință la Cluj, orașe Cluj și Huedin, actualmente în România, în 1925, avea în componența sa plășile următoare, Borșa, Cluj, Gilău, Hida, Huedin, Mociu, Sărmașul, iar în 1938, avea în componența sa plășile anterioare (șapte), la care s-au adăugat alte două, Aghireșu și Călata.

20. Județul Constanța, reședință la Constanța, localități urbane erau Constanța, Carmen Sylva, Cernavodă, Mangalia și Medgidia, actualmente în România, în 1925, avea în componența sa următoarele patru plăși, Dunărea, Mangalia, Ovidiu și Traian, iar în 1938, avea în componența sa plășile anterioare, la care se adăugaseră următoarele cinci plăși, Cernavodă, Ferdinand, Medgidia, Negru Vodă și Traian, nouă în total.

21. Județul Covurlui, reședință la Galați, actualmente în România, în 1938, avea în componența sa următoarele cinci plăși, Horincea, I.G. Duca, Prutul de Jos, Prutul de Sus, Siret.

D (patru)

22. Județul Dâmbovița, reședință la Târgoviște, actualmente în România, În 1925, existau șase plăși, Finta (sediu la Finta Mare), Găești (sediu la Găești), Pucioasa (sediu la Pucioasa), Târgoviște (sediu la Târgoviște), Titu (sediu la Titu),, Voinești (sediu la Voinești). în 1938, județul Dâmbovița avea în componența sa opt plăși, dintre care cinci erau anterioare (una anterioară desființată, Finta) și alte trei înființate ulterior, Bilciurești (sediu la Bilciurești), Bogați (sediu la Bogați) și Ghergani (sediu la Ghergani).

23. Județul Dolj, reședință la Craiova, actualmente în România, În 1925, existau șase plăși, Amaradia, Bârca, Calafat, Gangiova, Ocolul și Plenița. în 1938, județul Dolj avea în componența sa opt plăși (șase anterioare, două desființate, și alte patru create), după cum urmează, Amaradia, Bechet, Brabova, Calafat, Filiași, Ocolul, Plenița și Segarcea.

24. Județul Dorohoi, reședință la Dorohoi În 1918, existau trei plăși, Bașeu (reședința sa fusese actualul oraș Săveni), Herța (cu reședința la Dărăbani) și Siret (cu reședința la Mihaileni) în 1938, județul Dorohoi avea în componența sa cinci plăși; la cele trei anterioare, Bașeu (reședință, Săveni), Herța (reședință, Herța) și Siret (reședință, Mihaileni), s-au adăugat plășile Centrală (reședință, Dorohoi) și Lascăr (reședință, Dărăbani), rezultate din reorganizarea teritorială a celor trei plăși inițiale ale județului.

25. Județul Durostor, reședință la Silistra, actualmente în Bulgaria, în 1913 și 1918 existau patru plăși Acandânlar, Curtbunar, Silistra și Turtucaia, iar în 1938 existau cinci plăși, trei anterioare, Acandânlar, Curtbunar și Turtucaia, și alte două Doimușlar și Ostrov (formată din reorganizarea plășii Silistra, desființată)

F (două)

26. Județul Făgăraș, reședință la Făgăraș, actualmente în România, în 1918 existau trei plăși, Arpașul de Jos (cu reședința la Arpașul de Jos, azi în județul Sibiu), Făgăraș (cu reședința la Făgăraș) și Șercaia (cu reședința la Șercaia, azi în județul Brașov). în 1938 nu se produsese nici o schimbare, existau aceleași cele trei plăși anterioare, Arpașul de Jos, Făgăraș și Șercaia.

27. Județul Fălciu, reședință la Huși, actualmente în România, În 1925, existatu două plăși, Dimitrie Cantemir (cu reședința la Fălciu, azi în județul Vaslui)) și Mihail Kogălniceanu (cu reședința la Huși) În 1938, existau trei plăși, cele două anterior existente, Dimitrie Cantemir și Mihail Kogălniceanu, care a fost ulterior divizată în două, una cu numele anterior, și o a doua (în nordul județului), Răducăneni (cu reședința la Răducăneni, azi în județul Iași).

G (unul)

28. Județul Gorj, reședință la Târgu Jiu, actualmente în România, În 1925, existatu patru plăși, Gilort, Jiu, Novaci și Vulcan. În 1938, existau șase plăși, cele patru anterior existente, Gilort, Jiu, Novaci și Vulcan, la care s-au adăugat Amaradia și Ocolul (în jurul și la nordul orașului de reședință, Târgu Jiu), rezultate prin reorganizarea teritoriului județului.

H (două)

29. Județul Hotin, reședință la Hotin,