Rasele sunt o clasificare a oamenilor, bazată pe calități fizice sau sociale comune, în grupuri considerate în general distincte într-o anumită societate. Termenul a intrat în uzul comun pe parcursul secolului al XVI-lea, când era folosit cu referire la grupuri de diferite tipuri, inclusiv cele caracterizate prin relații de rudenie apropiată. Prin secolul al XVII-lea termenul a început să se refere la trăsături fizice (fenotipice), iar apoi mai târziu la afilieri naționale. Știința modernă consideră rasa a fi un , o identitate care este atribuită pe baza regulilor stabilite de societate. Deși se bazează parțial pe asemănări fizice în cadrul grupurilor, rasa nu are un sens fizic sau biologic inerent. Conceptul de rasă este fundamental pentru rasism, credința că oamenii pot fi împărțiți pe baza superiorității unei rase față de alta.
Concepțiile sociale și grupările pe rase au variat de-a lungul timpului, implicând adesea care definesc tipuri esențiale de indivizi pe baza trăsăturilor percepute. Oamenii de știință moderni consideră că asemenea esențialisme biologice sunt învechite și, în general, descurajează explicațiile rasiale pentru diferențierea colectivă atât în ce privește trăsăturile fizice, cât și pe cele comportamentale.
Chiar dacă există un consens științific larg conform căruia concepțiile esențialiste și tipologice despre rasă nu sunt valabile, oamenii de știință din întreaga lume continuă să conceptualizeze rasa în moduri foarte diferite. În timp ce unii cercetători continuă să folosească conceptul de rasă pentru a face distincții între mulțimi neclar definite de trăsături sau diferențe observabile de comportament, alții din sugerează că ideea de rasă este în mod inerent naivă sau simplistă. Alții susțin că, printre oameni, rasa nu are nicio semnificație taxonomică, deoarece toți oamenii care trăiesc astăzi aparțin aceleiași , .
Din a doua jumătate a secolului al XX-lea, rasele au fost asociate cu teoriile discreditate ale și au început să fie văzute din ce în ce mai mult ca un sistem de clasificare în mare parte pseudoștiințific. Deși încă se folosesc în contexte generale, rasa a fost adesea înlocuită cu termeni mai puțin ambigui și/sau : populații, popoare, grupuri etnice sau comunități, în funcție de context. Dă 8 definiții, de la cea biologică la cea literară; doar cele mai pertinente au fost citate. În genetică, s-a renunțat la utilizarea lor; un anunț oficial în acest sens a fost făcut de din SUA în 2023.
Definirea rasei Cercetarea modernă consideră categoriile rasiale ca fiind construite social, adică rasele nu sunt ceva intrinsec ființelor umane, ci mai degrabă o identitate creată, adesea de grupuri dominante social, pentru a forma un înțeles într-un context social. Diferite culturi definesc diferite grupuri rasiale, adesea concentrate pe cele mai mari grupuri de relevanță socială, iar aceste definiții se pot schimba în timp.
Printre conceptele istorice despre rasă s-au numărat o mare varietate de scheme de împărțire a populațiilor locale sau pe cea mondială în rase și subrase. În întreaga lume, diferite organizații și societăți aleg să dezambiguizeze rasa în diferite măsuri:
În Africa de Sud, recunoștea rasele albă, neagră și de culoare, la care mai târziu au fost adăugați și indienii. Guvernul Myanmarului recunoaște opt „”. Recensămintele din Brazilia clasifică oamenii în (albi), (multirasiali), (negri), (asiatici) și indigeni, deși mulți oameni folosesc termeni diferiți pentru a se identifica. Definițiile legale ale rasei albe în Statele Unite folosite înainte de au fost adesea contestate pentru anumite grupuri. În plus, Biroul de Recensăminte al Statelor Unite a propus, dar apoi a retras planurile de a adăuga o nouă categorie pentru a clasifica popoarele din în recensământul SUA din 2020, din cauza unei dispute pe tema chestiuni dacă această categorie ar trebui considerată a fi parte a rasei albe sau o rasă separată.
Delimitările rasiale implică adesea subjugarea unor grupuri definite ca fiind inferioare din punct de vedere rasial, ca în folosită în Statele Unite în secolul al XIX-lea pentru a-i exclude din gruparea rasială dominantă, definită ca „” pe cei care au orice fel de origine africană. Astfel de identități rasiale reflectă atitudinile culturale ale puterilor imperiale dominante în perioada . Acest punct de vedere respinge ideea că rasa ar fi definită biologic.
Potrivit geneticianului , „chiar dacă rasa poate fi o construcție socială, diferențele de ascendență genetică care se întâmplă să se coreleze cu multe dintre constructele rasiale de astăzi sunt reale”. Un grup de 67 de oameni de știință dintr-o gamă largă de discipline i-au răspuns lui Reich scriind că conceptul său despre rasă era „defectuos”, deoarece „ sensul și semnificația grupurilor sunt produse prin intervenții sociale”.
Deși aspectele comune ale trăsăturilor fizice, cum ar fi trăsăturile feței, culoarea pielii și textura părului fac parte din conceptul de rasă, această legătură este mai degrabă o distincție socială decât una în mod inerent biologică. Printre alte dimensiuni ale grupărilor rasiale se numără istoria comună, tradițiile și limba. De exemplu, este o limbă vorbită de mulți afro-americani, în special în zonele din Statele Unite în care există segregare rasială. În plus, oamenii se autoidentifică adesea ca membri ai unei rase din motive politice.
Când oamenii definesc și vorbesc despre o anumită concepție despre rasă, ei creează o prin care se realizează clasificarea socială. În acest sens, se spune despre rase că sunt constructe sociale.Vezi:
Aceste constructe se dezvoltă în diverse contexte juridice, economice și sociopolitice și pot fi efectul, mai degrabă decât cauza, a unor situații sociale majore.Vezi:
citat în Deși rasa este înțeleasă de mulți ca fiind o construcție socială, majoritatea specialiștilor sunt de acord că rasa are efecte materiale reale în viața oamenilor prin practici instituționalizate de preferință și discriminare.
Factorii socioeconomici, în combinație cu viziunile străvechi, dar încă persistente, despre rasă, au dus la suferințe considerabile în cadrul grupurilor rasiale dezavantajate. Discriminarea rasială coincide adesea cu mentalitățile rasiste, prin care indivizii și ideologiile unui grup ajung să-i perceapă pe membrii unui ca fiind definiți rasial, precum și inferiori moral. Ca urmare, grupurile rasiale care dețin o putere relativ mică se găsesc adesea excluse sau oprimate, în timp ce indivizii și instituțiile hegemonice sunt însărcinate cu atitudini rasiste. Rasismul a dus la multe cazuri de tragedii, inclusiv sclavie și genocid.
În unele țări, folosesc rasa pentru a profila suspecții. Această utilizare a categoriilor rasiale este frecvent criticată pentru perpetuarea unei înțelegeri depășite a variațiunilor biologice umane și pentru promovarea stereotipurilor. Deoarece, în unele societăți, grupările rasiale corespund îndeaproape cu modelele de , pentru experții în științe sociale care studiază inegalitatea socială, rasa poate fi o semnificativă. Ca factori sociologici, categoriile rasiale pot reflecta parțial atribuții , și instituții sociale.
Savanții continuă să dezbată gradele în care categoriile rasiale sunt justificate biologic și construite social. De exemplu, în 2008, John Hartigan Jr. susținea o viziune asupra rasei care se concentra în primul rând pe cultură, dar care nu ignoră potențiala relevanță a biologiei sau geneticii. În consecință, paradigmele rasiale folosite în diferite discipline variază în ceea ce privește accentul pus pe reducționismul biologic, în contrast cu construcția societală.
În științele sociale, cadrele teoretice precum și cercetează implicațiile rasei ca construcție socială prin explorarea modului în care imaginile, ideile și ipotezele rasei sunt exprimate în viața de zi cu zi. Numeroase studii urmăresc relațiile dintre producția istorică și socială a rasei în limbajul juridic și penal, și efectele acestora asupra activității polițienești și încarcerării disproporționate a anumitor grupuri.
Originile istorice ale clasificării rasiale miniatura| „Cele trei mari rase” conform Meyers Konversations-Lexikon din 1885–90. Subtipurile sunt: Rasa mongoloidă are cea mai largă distribuție geografică, cuprinzând Americile în întregime, Asia de Nord, Asia de Est, Asia de Sud-Est și întreaga Arctică locuită, precum și cea mai mare parte din Asia Centrală și . miniatura| după a lui Pierre Foncin din 1888. , prezentată cu , rasa galbenă (mongoloidă), cu galben, rasa negroidă, cu maro, „rasele secundare” (popoarele indigene din America, aborigenii australieni, , maghiarii, și altele) sunt afișate cu portocaliu Grupurile de oameni s-au identificat întotdeauna ca fiind diferite de grupurile vecine, dar astfel de diferențe nu au fost înțelese mereu ca fiind naturale, imuabile și globale. Acestea sunt caracteristicile distinctive ale modului în care conceptul de rasă este utilizat astăzi. În acest fel, ideea de rasă, așa cum o înțelegem astăzi, a apărut în timpul procesului istoric de explorare și cucerire care i-a adus pe europeni în contact cu grupuri de pe diferite continente și a condus la ideologia clasificării și tipologiei întâlnite în științele naturii. Termenul de rasă a fost adesea folosit într-un sens taxonomic biologic general, începând cu secolul al XIX-lea, pentru a desemna populații umane , definite prin fenotip.
Conceptul modern de rasă a apărut ca un produs al întreprinderilor coloniale ale puterilor europene din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, care identificau rasa după culoarea pielii și diferențele fizice. Autoarea Rebecca F. Kennedy susține că grecii și romanii nu ar fi înțeles astfel de concepte, în raport cu propriile lor sisteme de clasificare. Potrivit Bancel et al., momentul epistemologic în care conceptul modern de rasă a fost inventat și raționalizat se află undeva între 1730 și 1790.
Colonialismul Potrivit lui Smedley și Marks, conceptul european de „rasă”, împreună cu multe dintre ideile asociate în prezent cu termenul, au apărut în timpul revoluției științifice, care a introdus și a privilegiat studiul , și în epoca imperialismului și a colonizării europene, care a stabilit relații politice între europeni și popoare cu tradiții culturale și politice distincte. Pe măsură ce europenii întâlneau oameni din diferite părți ale lumii, ei speculau despre diferențele fizice, sociale și culturale dintre diferitele grupuri umane. Ascensiunea comerțului cu sclavi pe Atlantic, care a înlocuit treptat un practicat în întreaga lume, a creat un stimulent suplimentar pentru clasificarea grupurilor umane cu scopul de a justifica subordonarea sclavilor africani.
Bazându-se pe surse din antichitatea clasică și pe propriile interacțiuni interne – de exemplu, ostilitatea dintre englezi și irlandezi a influențat puternic gândirea europeană timpurie cu privire la diferențele dintre oameni – europenii au început să se clasifice pe ei înșiși și pe alții în grupuri pe baza aspectului fizic, și să atribuie indivizilor aparținând acestor grupuri comportamente și capacități despre care se pretindea că sunt profund înrădăcinate. S-a impus un set de care legau diferențele fizice moștenite dintre grupuri de calitățile , comportamentale și moștenite. Idei similare pot fi găsite în alte culturi, de exemplu în China, unde un concept adesea tradus ca „rasă” a fost asociat cu presupusa descendență comună de la Împăratul Galben și folosit pentru a sublinia unitatea grupurilor etnice din China. Conflicte brutale între grupurile etnice au existat de-a lungul istoriei și în întreaga lume.
Modele taxonomice timpurii