Aurel Grigoraș (n. 22 februarie 1932 București - d. 28 ianuarie 2000) a fost un dirijor român care a condus vreme de 35 de ani Corul Radiodifuziunii Române.

Biografie Aurel Grigoraș a absolvit în 1953 Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București, secțiile Dirijat coral și Pedagogie muzicală, unde a beneficiat de îndrumarea unor însemnați mentori: Dumitru D. Botez - dirijat coral, Ioan D. Chirescu - Teorie și solfegii, Ion Dumitrescu - Armonie, Nicolae Buicliu - Contrapunct, Z. Vancea - Istoria muzicii, Theodor Rogalski - Orchestrație.„Aurel Grigoraș, dirijorul Corului Radio, a încetat din viață” în Cronica Română, ianuarie 2000 (Anul 7, nr. 2119-2142) 2000-01-28 / nr. 2140, p. 2

Activitatea muzicală În perioada 1953-1965, maestrul Aurel Grigoraș a fost dirijorul corului Teatrului de operetă din București, iar din 1965„Un nume: Aurel Grigoraș” în Tineretul Liber, iulie 1996 (Anul 8, nr. 1887-1913)1996-07-16 / nr. 1900, p. 7 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române. În anul 1975, maestrul a condus Corul Operei din Ankara (Turcia).„A decedat maestrul Aurel Grigoraș” în România Liberă, ianuarie 2000 (nr. 2984-2996)2000-01-28 / nr. 2994, p. 24

Repertoriu Activitatea dirijorală a lui Aurel Grigoraș se reflectă în repertoriul amplu și divers pe care l-a abordat de-a lungul carierei. După anul 1990, în contextul schimbărilor culturale survenite în România, Corul Radiodifuziunii Române, sub conducerea sa, a cunoscut o extindere semnificativă a repertoriului, orientându-se către lucrări reprezentative ale muzicii corale universale.

Repertoriul a cuprins creații din diferite epoci muzicale, de la Renaștere - cu madrigale și lucrări semnate de Giovanni Pierluigi da Palestrina, Carlo Gesualdo da Venosa și Claudio Monteverdi - până la Baroc, prin opere de Johann Sebastian Bach și Georg Friedrich Händel. De asemenea, au fost interpretate lucrări din perioada clasică, aparținând compozitorilor Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart, precum și creații ale romantismului, printre care „Simfonia nr. 9” de Ludwig van Beethoven și „Requiemul german” de Johannes Brahms.

În repertoriul corului s-au regăsit și lucrări ale unor compozitori importanți din secolele al XIX-lea și al XX-lea, precum: Hector Berlioz, Claude Debussy, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Franz Liszt, Maurice Ravel, Gustav Mahler, Felix Mendelssohn Bartholdy, George Gershwin și Carl Orff.

O atenție constantă a fost acordată și muzicii corale românești, fiind interpretate lucrări semnate de compozitori precum: Ioan Vidu, Gheorghe Danga, Sabin Drăgoi, Ioan D. Chirescu, Nicolae Lungu, Tudor Jarda, George Enescu, Paul Constantinescu, Sigismund Toduță, Valentin Gheorghiu, Roman Paladi, Dumitru Popovici, Marțian Negrea, Miriam Stanculescu-Vosganian, Liviu Comes, Carmen Petra-Basacopol, Gheorghe Dumitrescu, Dan Constantinescu, Dumitru Capoianu, Felicia Donceanu, Adrian Iorgulescu, Anatol Vieru și Myriam Marbé.

Activitatea lui Aurel Grigoraș și a Corului Radiodifuziunii Române s-a concretizat atât în numeroase concerte, cât și într-un număr important de înregistrări realizate pe bandă magnetică, care documentează evoluția interpretativă a ansamblului și constituie o sursă relevantă pentru istoria muzicii corale românești.

Receptare critică Aurel Grigoraș a activat timp de 35 de ani ca dirijor al Corului Radiodifuziunii Române, perioadă în care a avut un rol semnificativ în evoluția artistică a ansamblului. Activitatea sa a fost apreciată de numeroși muzicologi și compozitori români, care au evidențiat contribuția sa la consolidarea prestigiului corului în peisajul muzical național. Sub conducerea lui Aurel Grigoraș, Corul Radiodifuziunii Române s-a menținut în primele poziții ale ierarhiei formațiilor corale din România, în ciuda constrângerilor repertoriale și instituționale existente în perioada anterioară anului 1990.

La 5 noiembrie 1995, cu ocazia aniversării a 50 de ani de existență a Corului Radio, mai multe personalități ale vieții muzicale românești și-au exprimat public aprecierea față de activitatea ansamblului și a dirijorului său. Muzicologii Doru Popovici și Grigore Constantinescu au subliniat, în intervențiile lor, continuitatea artistică a corului, relația strânsă dintre dirijor și colectivul vocal, precum și capacitatea ansamblului de a-și păstra identitatea artistică în contextul unor perioade marcate de repertorii festive și ideologizate.

Activitatea dirijorală a lui Aurel Grigoraș a fost apreciată și în mediul muzical internațional. Dirijorul american James Levine, director artistic la Metropolitan Opera din New York, a remarcat calitățile interpretative ale acestuia și a evidențiat rigoarea profesională, nivelul artistic al ansamblului condus și coerența concepției dirijorale. Aprecierile sale au subliniat disciplina corală, echilibrul sonor și expresivitatea interpretărilor realizate sub conducerea lui Grigoraș, precum și contribuția acestuia la dezvoltarea și consolidarea identității artistice a Corului Radiodifuziunii Române.Avakian, Dumitru. „Fler managerial și educație muzicală ” în Cotidianul, martie 1995 (Anul 5, nr. 49-75)1995-03-24 / nr. 69, p. 6

Note

Legături externe

„Cinci muzicieni de elită pensionați”. Interviu cu muzicologul Doru Popovici, publicat în România Liberă, martie 1996 (nr. 1815-1827) 1996-03-25 / nr. 1822, p. 19

Categorie:Nașteri pe 22 februarie Categorie:Nașteri în 1932 Categorie:Decese pe 28 ianuarie Categorie:Decese în 2000 Categorie:Dirijori români