Cepari (în trecut, Cepari-Bârsești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cărpeniș, Ceparii Pământeni (reședința), Ceparii Ungureni, Morăști, Șendrulești, Urluiești, Valea Măgurei și Zamfirești.
Așezare Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ678A, care o leagă spre nord de și spre sud de (unde începe o porțiune comună cu DN73C), (unde se ramifică din nou), , (unde se intersectează cu DN7), apoi în județul Vâlcea de , și . Din acest drum, lângă Ceparii Ungureni se ramifică șoseaua județeană DJ703F, care duce spre vest, în județul Vâlcea, la , și Râmnicu Vâlcea (unde se termină în DN7).
Comuna Cepari, cu o suprafață de 39 km², este situată la 55 km de municipiul Pitești și la 22 km de municipiul Curtea de Argeș.
Legătura comunei cu reședința de județ se asigură prin drumul Șuici-Curtea de Argeș și drumul Corbeni-Pitești. Cea mai apropiată stație de cale ferată este la 22 km, la Curtea de Argeș.
Toponimie Numele satului de reședință de comună este Cepari-Pământeni, iar primul act în care este menționat datează din 10 august 1519.
Numele satului Cepari este legat de numele boierilor care au avut moșii pe aceste meleaguri. I. Iordan consideră numele Cepari, ca un derivat de la ceapă, cu sensul de cultivator sau negustor de ceapă.
Hidronimul Topolog s-a format din topol - plop și sufixul de origine slavă -ovu, care dă înțelesul de Râul cu Plopi.
Satul Cepari-Pământeni este format din două părți - Linia Ceparilor și Plaiul Oii, cătun care în secolul al XVII-lea se numea Săliștea Toderești.
Cepari-Ungureni este menționat în secolul al XVIII-lea, o parte se numește Neagoș.
În Cartografia din anii 1773-1774 de la Moscova, în Cepari este menționat numele de Neagoe. Forma Neagoș poartă o influență maghiară de la primii ungureni așezați în sat.
Satele cu numele Cepari sunt menționate pe Harta rusă din 1835 cu denumirile de Cepari-Ungureni și Cepari Urluești.
Ungurenii, emigranți transilvăneni, s-au așezat în țările române între secolele XIII-XX-lea. Satele întemeiate și locuite de ei s-au numit Ungureni, iar autohtonii au recurs la Pământeni.
Cărpeniș, sat de moșneni, a fost întemeiat pe locul unei păduri de carpeni. Este format din cătunele Budanii de Sus, Budanii de Jos și Rotundu.
Morăști este un sat întemeiat din ungureni ce era condus de Gh. Morăscu. Satul are două cătune: Bunești și Mărculești.
Șendrulești, Șendrea, este de origine transilvană. Primii locuitori au fost ungureni.
Satul Urluiești, menționat în documente din secolul al XVI-lea, este întemeiat de un grup de refugiați din Câmpia Teleormanului și se consideră a fi păstrat numele satului Urlui (comuna Bogdana) situat între râurile Teleorman și Cămățui.
Valea Măgurii poartă numele dealului Măgura, care în secolul al XVI-lea era numit Neagra.
Zamfirești este un oiconim după numele de familie (Zamfir) des întâlnit în sat.
Relief alt=Dealuri înalte|miniatura|Dealuri înalte alt=Lunca Topologului|miniatura|Lunca Topologului Comuna Cepari este situată în depresiunea Subcarpaților Getici, unitate distinctă ce se întrepătrunde între Carpați și Piemontul Getic. Relieful, prezintă forme specifice Subcarpaților, fiind format din dealuri înalte, a căror altitudine este cuprinsă între 375 și 650 m. Înălțimi mai mari (Dealul Zănoaga, Dealul Măgura) se întâlnesc pe dealurile din Estul și Vestul comunei și scad treptat către Topolog. Lunca Topologului reprezintă o frormațiune mai joasă.
Clima Sectorul subcarpatic al Văii Topologului, pe teritoriul comunei Cepari, din punct de vedere climatic, aparține climatului de tranziție între climatul montan și cel de câmpie. Temperatura este moderată, valorile medii fiind cuprinse între 8 și 10 grade. Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în lunile ianuarie și februarie, iar cele mai ridicate în lunile iulie și august. Zilele cu temperaturi scăzute ajung la aproape 40, iar zilele cu temperaturi de vară, la 90 -100 de zile.
Viteza vântului crește mai ales iarna în zona dealurilor de nord-vest. Precipitațiile devin abundente în perioada iunie-iulie, producând inundații și alunecări de teren în zona Văii Cărpenișului și Valea Urluieștiului, și mai scăzute în ianuarie - martie.
Bruma, fenomen atmosferic întâlnit în comuna Cepari, se înregistrează în lunile octombrie - noiembrie (5-6 zile) și scade în lunile martie - aprilie (3-4 zile).
Hidrografie Teritoriul comunei este străbătut de râul Topolog, ce izvorăște din munții Făgăraș. Topologul este un afluent de ordinul III, adică afluent direct al Oltului, râu al cărui bazin hidrografic are 24010 km², iar bazinul Topologului reprezintă 2,3% din acesta. Valea sa reprezintă limita vestică a Mușcelelor Argeșului. Este atestat documentar cu un nume slav, Topolov, așa cum apare la 11 septembrie 1489.. alt=Râul Topolog|miniatura|Râul Topolog Bazinul hidrografic al Topologului se desfășoară pe cca. 84 km lungime. Valea Topologului primește, pe teritoriul comunei Cepari, afluenți precum: Valea Cărpenișului, Valea Urluiești, Valea Măgurii, Valea Ceparilor.
Floră și faună În regiunea ocupată de comuna Cepari, vegetația cuprinde pădurile de fag, principalul arbore al pădurilor de pe teritoriul Comunei Cepari, păduri de gorun, în amestec cu alte specii, precum carpenul, aninul, frasinul, plopul, mesteacănul.
Pajiștile se prelungesc cu vegetația de luncă, ocupând o suprafață însemnată a comunei și sunt reprezentate prin graminee, ovăscior de munte, păișul, clopoței, trifoiul. Vegetația de luncă se întinde de-a lungul văilor afluente (Valea Cărpenișului, Valea Urluiești și Valea Ceparului), fiind reprezentată de iarba câmpului, troscotul, plopul, salcia, frasinul, aninul.
Se disting trei biotipuri principale: lumea animală a pădurilor, a luncilor și a râurilor.
Ursul și căprioara sunt pe cale de dispariție din cauza defrișărilor la care a fost supusă regiunea. Mamiferele întâlnite sunt: lupul, mistrețul, vulpea, veverița, iepurele, dihorul, viezurele. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, șarpele neted, șopârle, gușteri.
Lumea păsărilor este reprezentată de: ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, scorțarul, cinteza, gaița, porumbelul gulerat, sirarul, coțofana, mierlă, codobatură, cucul.
Lumea subacvatică este reprezentată de lipan, mreana, țiparul, cleanul, țestoasa de baltă, broasca de lac, raci.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cepari se ridică la 1.900 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.289 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,26%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,05%), iar pentru 6,47% nu se cunoaște apartenența confesională.
La 1 iulie 1970, populația comunei Cepari era de 3046 locuitori: 1480 bărbați și 1566 femei,în anul 1977 erau 3092 locuitori, în anul 1992 erau 2622 locuitori.
Politică și administrație Comuna Cepari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Economie Așa cum rezultă din harta Țării Românești, întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino la 1700, pădurile aveau o arie mult mai extinsă decât în secolul XXI. Începând cu secolul al XVII-lea, ca urmare a unor defrișări, în scopul transformării acestora în terenuri agricole, aria pădurilor s-a restrâns.
O componentă a spațiului rural este spațiul agricol, fiind suprafața utilizată pentru cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Suprafața agricolă a comunei este de 2694 ha. (teren arabil, pășuni și fânețe și livezi cu pomi fructiferi).
Condițiile naturale și evoluția socio-economică, au menținut agricultura ca principala activitate. Poziția geografică situată în spațiul subcarpatic și perimontan îmbină specificul pomicol cu cel cerealier. Cele mai importante sunt culturile de porumb, cartof, ovăz, furaje și plantațiile de pomi fructiferi (mărul și prunul) și vița de vie.
Fondul forestier ocupă suprafața de 901 ha. .
Pomicultura Pomicultura, una dintre cele mai vechi preocupări, a cunoscut de-a lungul timpului o evoluție în cultivarea pomilor fructiferi. Terenurile, care astăzi sunt suprafețe întinse cu pomi fructiferi, aduc venituri pentru locuitorii comunei. alt=Livadă de meri|miniatura|Livadă de meri Valea Topologului are condiții climatice favorabile pentru cultura de măr, păr, prun, vișin, cireș. Cultura prunului are o tradiție veche, deoarece prunele se folosesc la fabricarea țuicii.
Cooperativizarea agriculturii, în perioada comunistă, nu a atins comuna Cepari.
Creșterea animalelor O îndeletnicire veche și o sursă însemnată de venituri pentru locuitorii comunei Cepari este creșterea animalelor. alt=Bovine|miniatura|Bovine Creșterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, caprinelor și cabalinelor constituie o preocupare de seamă a locuitorilor comunei, pășunatul fiind asigurat pe o perioadă mai lungă din an și pe suprafețele ocupate de pomii fructiferi.
Istorie În urma unor cercetări arheologice făcute de Spiridon Cristocea și Romeo Maschio de la Muzeul Județean Argeș, la Biserica din Cepari, în anul 1976, s-a evidențiat că acest lăcaș de cult a fost construit pe un tumul dacic, datând din secolul al V-lea î. Hr. Au fost descoperite fragmente ceramice din Hallstatt, urme de vetre de așezare umană ce se încadrează în culturile Glina și Ferigile.
În timpul domniei lui Vlad Căprarul (1482-1495), satul este cumpărat de către socrul lui Dragomir Ceparul, de la Tudora, pentru suma de 9000 aspri.
Conform legendei, satul Cepari a fost întemeiat de Dragomir Ceparul, căpitan în oastea voievodului Negru Vodă, în urma unei partide de vânătoare care l-a adus pe aceste meleaguri.
În secolele IV-VI, populația acestor locuri a cunoscut o creștere în timpul invaziei popoarelor migratoare cât și datorită trecerii românilor din Transilvania peste munți, pentru a scăpa de represiunile Imperiului Austro-Ungar.
Prima atestare documentară a satului Cepari este din 10 august 1519, printr-un act emis la Pitești, prin care Neagoe Basarab întărește unele proprietăți moștenite. În acest document Neagoe Basarab (1512 - 1521) întărește jupânului Dragomir, fiul lui Badea din Șuici mai multe moșii în Cepari și satele învecinate. Sunt menționate cătunele Neagra și Seliștea Mare.
Într-un document din 10-20 iulie 1536 apare numele satul Cepari de pe apa Topologului, precum și la 1700, pe harta Țării Românești apare numele de Cepar.
În istoria medievală satul Cepari este cunoscut și prin boierii cu același nume, care în secolele XVI-XVII, au ocupat mari dregătorii în viața politică a Țării Românești.
Dintre boierii Cepari care au deținut mari dregătorii, în afară de Dragomir, mare slujer, amintim pe nepotul său Radu, mare comis și mare paharnic (1580-1583, 1585).Fiii logofătului Stanciu Ceparu dețin mari dregătorii în secolul XVII: Eftimie, mare pitar în 1635, Ivașcu, mare armaș (1645), mare serdar (1661-1662), mare medelnicer (1663-1664).
Din anul 1650, moșia boierilor Cepari intră în posesia familiei Balotă Căpitanul. Căpitanul Balotă și soția lui Despa au avut trei băieți și o fată: Ștefan, Preda, Iliaș, iar fata s-a călugărit sub numele de Filofteia.