Corbi este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Corbi (reședința), Corbșori, Jgheaburi, Poduri, Poienărei și Stănești.
Localizare geografică alt=Comuna Corbi, așezare|miniatura|Comuna Corbi, așezare Comuna Corbi se află în nordul județului Argeș, la poalele Munților Iezer-Păpușa, pe malurile Râului Doamnei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre nord de și spre sud de (unde se intersectează cu DN73C), , și (unde se termină în DN73).
Comuna Corbi, alcătuită inițial din satele Corbi și Poienărei, iar în 1968 i s-au alăturat satele Corbșori, Stănești și Pârâiești, se învecinează la Nord cu comuna Nucșoara, satul Sboghițești, la sud cu comuna Domnești, la vest cu comuna Brăduleț și Mușătești, iar la est cu Aninoasa.
Depresiune subcarpatică, comuna Corbi, datorită poziției sale, la o altitudine de 530 m, în satul Corbi, iar la Poienărei - 780 m, se situează în rândul comunelor de munte. alt=Comuna Corbi - hartă|miniatura|Comuna Corbi - hartă Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre nord de Nucșoara și spre sud de Domnești.
Toponimie Corbi - provine de la numele corbilor, care își făcuseră cuiburi în masivul de gresie din vestul localității.
Corbșori - toponim diminutival, format din baza toponimului Corbi. Se utiliza și toponimul Corbii Mici.
Jgheaburi - jghiab - aspectul stâncilor masive de gresie modelete de vânt.
Poduri - pod - indică existența unui pod care face legătura cu satul Stănești, peste Râul Doamnei
Poienărei - poiană - precizează existența mai multor poieni rele, întrerupte de dealuri, râpi și maluri.
Stănești - eponimul Stan + sufixul colectiv ești, arată organizarea socială pe bază de obște a așezării.
Constantin-Rădulescu Codin menționează, referindu-se la Stănești: „Satul își trage numele de la primul proprietar, Stănică, care a făcut moșia danie Mănăstirii Negru-Vodă din Câmpulung.”C. Rădulescu-Codin, Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929, p. 76.
Relieful alt=Comuna Corbi, vedere de ansamblu|miniatura|Comuna Corbi, vedere de ansamblu Munții care țin de Corbi sunt: Șețul, Plăișorul, Lespezi, Preotesele, Spinarea, Basa, Zănoaga, Bândea, Oticul, Ludișorul, Căpățâna, Dara (situat la limita județului, spre Transilvania, și numit astfel pentru că a fost făcut dar sau danie Mânăstirii Curtea de Argeș), Borețu, Mușetescu, Păpău și Netoiu.
Această grupare de munți este o formațiune compusă din șisturi cristaline, gnias și micașist.
Subcarpații sunt formați din roci neogene marine și de apă dulce.
Gresia de Corbi este o rocă poroasă, de culoare brun deschis, ce se sparge ușor, se sfărâmă și nu poate fi folosită la construcții de durată.
Subcarpații (poalele) sunt formați din roci neogene marine și de apă dulce. În structura stratului superior, datorită presiunii din centru și exterior, s-au ridicat culmi și s-au produs prăbușiri, dând loc la înălțimi, unele formând baraje naturale, care în urma miscărilor tectonice barajele s-au prăbușit, dând naștere la văi și râuri. Ele sunt evidente prin existența râpilor rămase încă neacoperite din cauza unghiului de abrupție.
Piatra Doamnei, o piatră de gresie dură, cu o grosime de 4 m și o lungime de 10 m, Piatra Haiducilor, o stâncă cu o înfățișare dominantă, în apropiere de biserica rupestră, i-au atras atenția, artistului cineast Dinu Cocea, care, în 1967, a filmat "Haiducii", folosind în decor aceste locuri.
Clima Clima în comuna Corbi este temperat continentală. Temperatura mijlocie anuală oscilează aproximativ 15 grade C, iar temperatura în lunile reci de aproximativ - 3 grade C, iar în lunile cele mai calde nu depășește 27 grade C.
Vânturile, ce bat regiunea, se lovesc de dealurile ce împrejmuiesc comuna Corbi și își pierd din intensitate. Iarna bate Crivățul de la N.E., aducând zăpadă. Primăvara și toamna bat Austrul și Bălțăreanu, aducând ploaie. În timpul verii adie ușor Zefirul, răcorind atmosfera.
Higrografie Râul Doamnei, afluent al Argeșului, este cea mai însemnată apă care curge prin comuna Corbi. Și-a luat numele de la o doamnă care s-a scăldat în dreptul unei pietre mari ce se găsește aproape de hotarul cu comuna Nucșoara, care poartă numele de Piatra Doamnei.
Râul Doamnei izvorăște din Valea Rea și Muntele Bândea, care curge deasupra Budurului Văii Rele, mărindu-și volumul de apă cu izvoarele Zârna, Izvorul Rusului și Cernatul.
În drumul său, prin munți, are mai multe chei stâncoase, mici cascade. O cascadă de un pitoresc rar întâlnit, se găsește în punctul Valea Rea, la vărsarea izvorului ce vine din muntele Galbena.
În cuprinsul comunei, Râul Doamnei face mai multe cotituri și mai multe ostroave: Carpenii, Filipoiul, Zăvoiul Mare și Cârstănești.
Râul Doamnei primește mai multe pâraie: Piatra Doamnei, Bucium, Verdete, Valea Bănățeanu, Valea Olteanului, Valea Gubernoii, Valea Vânătorului, Valea Cârstii, Valea Săroi, pârâul Trestiei, Valea lui Cârsteiu, Valea Carpenului, Valea lui Ștefan Dănică, Valea Giolea, Valea Morii, formată din pârâul Dobrana și pârâul Milea, valea Cremenișului, Valea Bisericii, Valea Dracului, Valea Popii Hulea, Valea Glodoasa.
Izvoarele minerale. Un izvor cu pucioasă și iod se găsește în punctul de vest, la 50 de m de Podul Băcioiu, pe șoseaua Domnești-Corbi.
Un izvor cu sulf și iod se găsește în Valea Morii, la 80 m de Podul la Vică Poinăreanu.
Un alt izvor cu apă iodurată se găsește în Poienărei, la Fântâna Pietrari, Punctul Dobrana nord.
Floră și faună alt=Comuna Corbi, floră1|miniatura|Comuna Corbi, floră Munții sunt acoperiți cu brazi, molizi.
În păduri trăiesc multe animale sălbatice: ursul, lupul, cerbul, căprioarele, ciutele, porcul mistreț, pisica sălbatică, râsul, nevăstuica, dihorul, vulpi, viezuri, iepuri. Printre rozătoare se întâlnesc: veverița, iepurele, șobolanul, sobolul.
În Râul Doamnei și afluenții lui trăiesc trăiesc păstrăvul, mreana, zglăvoacea, verdetele și lipanul.
Pădurea este formată din fag, plop, frasin, salcâm, carpen, paltin, mesteacăn.În pădure și pe plaiuri se găsesc fragi, mure, mânătărci, bureți lăptoși, ghebe, bureți de prun, de fag, vineciori, spurcaci, buretele pucios. Se găsesc, păpădia, sunătoarea, cimbrul, brădișorul, coada calului, coada șoricelului.
Păsări: cinteza, ciocănitoarea, eretele, gaița, ciocârlanul, mierla, lăstunul, coțofana, cioara, corbul, uliul. Găsim variate specii de insecte: croitorul, furnica, buburuza, găinușa, greerul, lăcusta, cărăbușul, libelula, coșarul, omida păroasă, omida verde, păduchele verde.
Reptilele sunt: șarpele de casă, năpârca, vipera, gușteii verzi, șopârle, broasca țestoasă, broasca obișnuită și brotacul verde.
Monumente ale naturii Speciile de plante declarate monumente ale naturii pe teritoriul comunei Corbi sunt: ghințura galbenă (Gentiana lutea) și sângele voinicului (Nigritella rubra). Din faună: corbul (Corvus corvus) și cel mai rar pește din România - aspretele (Romanichthys valsanicola), semnalat inițial pe râul Vâlsan.
Demografie
În 1889, populația comunei Corbi era de 1553 locuitori: 802 bărbați și 751 femei, cu 400 de capi de familie care trăiau în 300 de case. Populația comunei Poienărei era de 336 de locuitori: 163 de bărbați și 193 femei, cu 56 capi de familii, trăind în 65 de case.
După recensământul din 1912, populația comunei Corbi era în total de 2082 locuitori, dintre care 1002 bărbați și 1080 femei. Satul Corbi - 915 locuitori: 447 bărbați și 468 femei; Poienărei - 407 locuitori: 186 bărbați și 221 femei; cătunul Alexandria - 185 de locuitori: 90 de bărbați și 95 de femei; cătunul Puia - 278 locuitori: 142 de bărbați și 136 femei; cătunul Sghiab - 207 locuitori: 187 bărbați și 160 femei. Toți români, de religie creștin ortodoxă.
În anul 1938, Comuna Corbi avea o polulație de 2619 de suflete, toți de origine etnică română.
În anul 1970, populația comnunei Corbi era de 5360 persoane.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,38%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.Rezultatele finale ale Recensământului din 2011:
Declinul demografic al localității continuă, recensământul din 2021 confirmând populația rezidentă la 3.420 locuitori, dintre care 1.738 femei și 1.682 bărbați, cu o scădere totală de 10% în ultimul deceniu. Populația rămâne foarte omogenă din punct de vedere etnic și confesional, toți locuitorii pentru care este cunoscută naționalitate fiind români și aproape toți locuitorii fiind ortodocși (3.092 Ortodocși, 10 Adventiști de Ziua a Șaptea și 313 locuitori pentru care această informație este nedisponibilă).
Politică și administrație Comuna Corbi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Economie
Creșterea oilor Creșterea vitelor și a oilor, industria lânei se practica la scală largă.
La 5 mai 1948 a luat ființă "Asociația crescătorilor de oi din Corbi" pentru sporirea numărului de oi și îmbunătățirea rasei. În Asociație s-au înscris toți cetățenii care aveau oi, în Corbi și Poienărei; în total un efectiv de 13800 de oi.
La recensământul din 1970, în comună se totalizează un număr de 8431 oi și 1256 bovine.
Corbenii țin oile la stâni pe trei regiuni de munte, în munții Plăișorului, Plaiul Mare și Sețul. Plăișorul cuprinde munții cu stâni: Preotesele, Malița, Drăghina Mare, Drăghina Mică și Spinarea.
Plaiul Mare, cuprinde: Căbucetul, Lespezile, Dobroneagu, Bassa, Zănoguța, Urdea și Movrea.
Șețul cuprinde: Jupâneasa, Băneasa, Păpăul, Groapele, Iezerul, Roșul, Oticul, Mezea, Călțunul, Fața lui Plaveș, Valea Vladului și Brătila.
De la 21 mai și până la 1 septembrie, pășunatul se face în golul alpin: Plăișorul, Șesu, Preotesele, Spinarea, Bândea.
Locuința păstorilor este stâna, de obicei compusă din două odăi. Șeful ciobanilor este baciul, a cărui ocupație principală este prepararea brânzei. În unele stâne sunt și femei băcițe.
Comerțul cu animale reprezintă o sursă importantă de venit pentru locuitorii din Corbi.
Agricultura Bărbații comunei Corbi se ocupau cu agricultura, pomicultura, creșterea vitelor, tăiatul buștenilor, cojocărie, iar femeile cu menajul casei, cu cusăturile și țesăturile, excelând în țesutul și făcutul scoarțelor, plocadelor și hainelor din dimie.
Datorită apropierii munților, climei și solului cresc pomi fructiferi: mărul, părul, prunul, nucul, cireșul, vișinul.
Se cultivă: porumb, fasole, cartofi, dovlecei. Cultivarea zarzavaturilor se face doar pentru folosința casei. Zarzavaturile (varză, ceapă, usturoi, praz) se udă cu apă din râu.
Se pune mare accent pe cultura pomilor roditori: meri de mai multe feluri (crețești, botane, săsești, sălcii, domnești), peri (motrune, tomnatici, roșioare, pepenești, coconești, ciorești, domnești și pergamute), pruni (vărateci, grași, toltuși, brumării).
Suprafața comunei este de circa 56,5 km pătrați. Suprafața agricolă înregistrează 5664 hectare, din care: 198 ha teren arabil, 2829 ha pășuni, 1809 ha fânețe, 828 ha livezi și 200 ha păduri. Istorie Pe teritoriul Comunei Corbi au fost descoperite urme ale existenței unor comunități preistorice: topoare de piatră șlefuită, cu perforație pentru înmănușare, materiale arheologice care datează din neolitic(6,600-3,800/3,700 î.H).
Prezența geților este dovedită, pe teritoriul comunei Corbi, printr-o descoperire monetară: o tetradrahmă de la Alexandru cel Mare, descoperită pe teritoriul satului Stănești.