Ion Ceban () un om de stat și politician moldovean, primar general al municipiului Chișinău din 11 noiembrie 2019, reales la 5 noiembrie 2023 din primul tur cu 50,62% din voturi. Este, de asemenea, președinte al Partidului Mișcarea Alternativa Națională.
A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2019), deputat în 3 legislaturi, fost Președinte al fracțiunii Partidului Socialiștilor din Consiliul Municipal Chișinău (2015-2019). A deținut diferite funcții în executiv de la șef de direcție până la viceministru, inclusiv șef al secretariatului comisiei naționale pentru integrare europeană în cadrul Guvernului Republicii Moldova. Biografie Ion Ceban s-a născut pe 30 iunie 1980, mun. Chișinău, Republica Moldova, în familia lui Vasile și Eugenia Ceban (consilier municipal neafiliat).
Studii 1997–2002, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Matematică și Informatică, diplomă de licență; 2002–2003, Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică, diplomă de magistru; 2015–2018, Academia de Administrare Publică pe lângă președintele Federației Ruse, Specialitatea Administrare de stat și municipală, Moscova, Federația Rusă; 2016, 2018, Școala Națională de Administrare pe lângă prim-ministrul Republicii Franceze, stagieri, Paris, Republica Franceză; 2018 – prezent, Școala de Administrare din Berlin, Republica Federală Germania; 2019, doctorand în Administrație Publică РАНХиГС, Moscova, Federația Rusă.
Activitate profesională 2000–2002, Primăria mun. Chișinău, DGAS, elaborare, coordonare proiecte și programe, domeniul social; 2002–2004, Rețeaua Informațională a Guvernului, director al departamentului proiecte, vice-director; 2004–2005, Aparatul Președintelui Republicii Moldova, consultant principal, domeniul politica internă; 2005–2008, Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Educației și Tineretului, șef direcție programe pentru tineret, Viceministru al Educației și Tineretului; 2008–2009, Guvernul Republicii Moldova, șef al secretariatului comisiei naționale pentru integrare europeană; 2009–2011, Parlamentul Republicii Moldova, consultant, șef al cabinetului Vicepreședintelui Parlamentului; 2011–2014 și 2014–2015, Parlamentul Republicii Moldova, Deputat în Parlament (legislatura a VIII-a și IX-a), inclusiv vicepreședinte al Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. În septembrie 2012 a anunțat, într-o conferință de presă, că părăsește PCRM pentru a adera la proiectul politic lansat cu câteva luni mai devreme de foștii săi colegi, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, PSRM. El a negat atunci că ar fi fost șantajat pentru a pleca din PCRM. La scurt timp, a fost numit secretar pentru ideologie al PSRM. În urma alegerilor din noiembrie 2014, devine deputat pe listele PSRM; 2015–2019, Consiliul municipal Chișinău. Președinte al fracțiunii PSRM în Consiliul municipal. A renunțat la mandatul de deputat în iunie 2015, la scurt timp după ce a ajuns, tot pe listele PSRM, consilier municipal în Chișinău; 2016–2018, Consilier Prezidențial pe politica internă, secretar, purtător de cuvânt al Președintelui Republicii Moldova; Mai-iunie 2018, candidat al Partidului Socialiștilor la primăria Chișinău. A câștigat primul tur al alegerilor din 20 mai, cu 40,98% din voturi, confirmând sondajele de opinie dar le-a infirmat ulterior, pierzând turul de balotaj din 3 iunie; 24 februarie 2019 – 13 noiembrie 2019, deputat ales pe listele PSRM; 8 iunie 2019 – 13 noiembrie 2019, Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova; 2 septembrie 2019, înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile locale din 20 octombrie, pentru funcția de primar al Chișinăului din partea PSRM. 11 noiembrie 2019 – prezent, Primar general al municipiului Chișinău.
Activitate edilitară În decembrie 2022, Ion Ceban a fondat Mișcarea Alternativa Națională (MAN), partid de centru-stânga cu ideologie social-democrată de tip european. În calitate de președinte MAN, a condus mai multe campanii electorale: alegerile locale din 2023, câștigate din primul tur; alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024, în cadrul cărora a organizat o campanie de informare în Republica Moldova pentru lista comună de candidați PSD-PNL din România; referendumul din 20 octombrie 2024 privind aspirațiile de integrare europeană ale Republicii Moldova, în cadrul căruia s-a pronunțat pentru opțiunea DA; și alegerile parlamentare din septembrie 2025. La acest din urmă scrutin, Ceban a fost ales deputat pe listele Blocului Alternativa, însă a renunțat la mandat, optând să își continue activitatea în funcția de primar general al municipiului Chișinău, decizie cunoscută încă din timpul campaniei electorale.
Infrastructură și mobilitate urbană În perioada 2019–2025, Primăria municipiului Chișinău a derulat mai multe proiecte de infrastructură urbană, printre care reabilitarea a trei artere din zona istorică a capitalei, implementarea proiectului de management al deșeurilor solide „Deșeuri Solide Chișinău" și modernizarea flotei de transport public (troleibuze și autobuze), inclusiv prin proiectul „MOVE IT like Lublin". De asemenea, au fost reabilitate peste 40 de parcuri și zone verzi.
Un alt proiect major a vizat eficiența energetică a clădirilor publice: 22 de instituții din capitală au fost eficientizate energetic din fonduri europene, fapt ce a condus la o diminuare a consumului termic cu 47%. Alte 50 de grădinițe din Chișinău urmează să fie eficientizate energetic cu suport european.
Administrația a majorat constant investițiile în infrastructura educațională, prin construcția și extinderea grădinițelor și școlilor: o grădiniță nouă la Băcioi, una la Sângera, un bloc nou la Grădinița-creșă nr. 125 și la Grădinița nr. 54, precum și noul edificiu al Liceului „Pro Succes”.
Domeniul social a fost consolidat: Chișinăul oferă peste 100 de servicii și programe sociale, dintre care peste 30 sunt unice în țară. Sectorul de tineret beneficiază de cel mai mare buget din țară, existând totodată programe de dezvoltare a afacerilor. A fost pus accent și pe modernizarea instituțiilor medicale municipale, prin extinderea serviciilor oferite pacienților și investiții în echipamente.
În august 2025, Primăria a semnat un contract pentru extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân și construcția străzilor Industrială și Mesager, proiect finanțat prin BERD, cu o valoare de peste 1,5 miliarde de lei.
Finanțare externă Potrivit datelor publice ale Primăriei, în perioada 2019–2021 municipiul Chișinău a atras investiții de peste 4,5 miliarde de lei prin instrumente financiare ale Uniunii Europene, BERD și BEI. Municipiul a participat la programe europene de tip Interreg, URBACT și HORIZON, vizând domenii precum mobilitatea urbană, eficiența energetică și incluziunea socială.
Cooperare internațională
În perioada 2019–2025, Municipiul Chișinău a extins participarea la programe de finanțare ale Uniunii Europene și la inițiative de cooperare internațională, vizând domenii precum mobilitatea urbană, dezvoltarea durabilă, protecția mediului, incluziunea socială și modernizarea administrației publice, prin programe de tip Interreg, URBACT și HORIZON.
Anterior anului 2019, municipalitatea era afiliată în principal la Asociația Internațională a Primarilor Francofoni (AIMF). Începând cu 2023, Municipiul Chișinău a devenit membru al mai multor rețele internaționale:
Parlamentul Global al Primarilor (GPM) METROPOLIS — Rețeaua Globală a Marilor Orașe și Spații Metropolitane ICLEI — Guvernare Locală pentru Sustenabilitate Coaliția Europeană a Orașelor Împotriva Rasismului (ECCAR) Convenția Primarilor Est Misiunea de Tranziție Urbană (UTM) Fondul pentru Acoperirea Deficitului de Finanțare Climatică Urbană (Gap Fund) Eurocities
În același mandat au fost încheiate următoarele acorduri de înfrățire și cooperare:
22 aprilie 2021 — Memorandum de Înțelegere cu orașul Wuhan, China 1 iunie 2021 — Acord de Cooperare cu orașul Kazan, Rusia 3 iunie 2021 — Acord de Cooperare cu orașul Obninsk, Rusia 15 iunie 2021 — Acord de Cooperare cu Județul Buzău, România 24 iunie 2021 — Acord de Cooperare cu Județul Suceava, România 17 noiembrie 2021 — Acord de Înfrățire cu orașul Xi'an, China 27 noiembrie 2021 — Acord de Înfrățire cu orașul Suceava, România 15 februarie 2022 — Acord de Cooperare cu Județul Ilfov, România 22 aprilie 2023 — Acord de Înfrățire cu municipiul Piatra Neamț, România 19 decembrie 2024 — Acord de Cooperare cu municipiul Deva, România
Interacțiunea cu presa În ianuarie 2021, în urma unui clip publicat de bloggerul Andrei Bolocan despre controversele legate de gestionarea primăriei, Ion Ceban a publicat un mesaj considerat instigator la violență: „Și dacă te întâlnesc vreodată, Nata îți va socoti dinții.”
La 9 decembrie 2024, în cadrul unei ședințe a Consiliului Municipal Chișinău, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a folosit un limbaj jignitor la adresa mai multor jurnaliști și persoane publice. Acesta i-a numit pe unii dintre ei „măscărici” și „alcoolici”, vizându-i, printre alții, pe Anatol Durbală, Cătălin Lungu, Vitalie Călugăreanu și Valeriu Pașa. Declarațiile au fost criticate de organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, care le-au calificat drept inadecvate pentru o persoană aflată într-o funcție de demnitate publică și au solicitat adoptarea unui limbaj respectuos. Unii dintre jurnaliștii vizați au anunțat intenția de a acționa în instanță.
Poziții privind drepturile persoanelor LGBT În calitate de primar al municipiului Chișinău, Ion Ceban s-a manifestat public contra desfășurării marșurilor Pride și a susținut interzicerea a ceea ce a numit „propaganda LGBT” în capitală, inclusiv în instituțiile de învățământ. Organizațiile pentru drepturile omului și Ministerului Educației au criticat pozițiile primarului, respingând existența unei astfel de „propagande” și invocând încălcarea libertății întrunirilor.
Viață personală Ion Ceban este căsătorit cu Tatiana Țaulean. Are trei copii: Ilinca, Vasile și Marc. Potrivit CV-ului său vorbește limbile română (pe care o identifică drept moldovenească), rusă, engleză și franceză.
Presupusul atentat Ion Ceban, a menționat că, în primăvara 2019, a fost atacat în timp ce se plimba cu soția și copiii când cineva ar fi tras dintr-o pușcă în direcția lor, „Glonțul a trecut printre mine și soția mea, în timp ce țineam copiii de mâini”.
Interdicția în România și Spațiul Schengen Printr-o decizie anunțată de autoritățile române la 9 iulie 2025, Ion Ceban a primit interdicție de a intra pe teritoriul României și, implicit, în întreg spațiul Schengen,Primarul Chișinăului, un fost premier și o jurnalistă din Moldova, INTERZIȘI pe teritoriul României, Gândul, 9 iulie 2025 Interdicția este valabilă pentru o perioadă de cinci ani și a fost emisă în baza unor evaluări ale structurilor de securitate, fără a fi oferite detalii publice despre natura riscurilor identificate. Ceban a reacționat acuzând o presupusă „răfuială politică” orchestrată de guvernarea de la Chișinău, pe care o consideră responsabilă de presiuni asupra sa înaintea alegerilor parlamentare din toamnă. În trecut, Ion Ceban a fost afiliat partidelor de stânga pro-ruse (PCRM, PSRM), dar începând cu 2022 a adoptat o retorică declarativ pro-europeană, fondând Mișcarea Alternativă Națională (MAN).
Interdicția impusă de România a generat reacții polarizate în Republica Moldova, unii considerând-o un act necesar de protecție regională, iar alții o decizie cu conotații electorale. Însuși Ceban a acționat în judecată cinci instituții de stat din România: Ministerul Afacerilor Interne, cel de Externe, Inspectoratul General pentru imigrări, Poliția de Frontieră Română și Serviciul Român de Informații. și a cerut anularea interdicției de a intra pe teritoriul statului vecin și în spațiul Schengen.