Müșir Mehmed Ali Pașa (n. 18 noiembrie 1827, Magdeburg, Prusia – d. 7 septembrie 1878, Gjakova, Vilayetul Kosovo, Imperiul Otoman) a fost un ofițer și mareșal otoman de origine prusacă. A îndeplinit funcția de Șef al Statului Major al Armatei Otomane și a participat, ca delegat otoman, la Congresul de la Berlin din 1878. A fost bunicul omului de stat turc Ali Fuat Cebesoy și stră-străbunicul poeților Nâzım Hikmet și Oktay Rıfat Horozcu, precum și al activistului socialist Mehmet Ali Aybar.Osman Selim Kocahanoğlu, Bir Osmanlı Ailesi ve Ali Fuad Cebesoy, Temel Yayınları, İstanbul, 2005, ISBN 975-410-092-6, p. 13.

Biografie timpurie S-a născut cu numele Ludwig Karl Friedrich Detroit (cunoscut și ca Carl Detroy) în Magdeburg, Prusia, în familia lui Carl Friedrich Detroit și a Henriettei Jeanette Severin. Numele de familie de origine franceză indică o ascendență hughenotă, ca descendent al refugiaților protestanți din Franța secolelor al XVI-lea și al XVII-lea.George Gawrych, The Crescent and the Eagle: Ottoman rule, Islam and the Albanians, 1874–1913, IB Tauris, Londra, 2006, p. 49. ISBN 9781845112875.

În 1843, la vârsta de șaisprezece ani, a fugit pe mare și a călătorit până în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam. În 1846, Âli Pașa, viitorul Mare Vizir, l-a trimis la o școală militară otomană.

Carieră militară A primit comanda în Armata Otomană în 1853 și a participat la Războiul Crimeii, luptând împotriva Rusiei. A avansat la gradul de general de brigadă, iar în 1865 a primit titlul de pașă.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) În cursul Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, Mehmed Ali a comandat armata otomană din Bulgaria. A obținut rezultate favorabile în operațiunile de pe râul Lom (august–septembrie 1877), printre care Bătălia de la Katselovo și Bătălia de la Ablanovo, însă ulterior a fost forțat să se retragă. Neputând efectua joncțiunea cu Süleyman Hüsnü Pașa, a fost înlocuit de acesta din urmă în comanda armatei.

Congresul de la Berlin și misiunea din Kosovo În 1878 a participat ca delegat otoman la Congresul de la Berlin. În august același an, guvernul otoman l-a desemnat să supravegheze cedarea regiunii Plav-Gucia către Muntenegru, în conformitate cu deciziile congresului.

Prima sa misiune a constat în pacificarea Ligii Albaneze de la Prizren, care se opunea modificării frontierei, întrucât teritoriile vizate erau locuite de albanezi. Ajuns în Kosovo la sfârșitul lunii august, Mehmed Ali Pașa a întâmpinat rezistența organizată a comitetelor locale ale Ligii albaneze, care l-au împiedicat să înainteze spre granița otomano-muntenegrean㠄.Gilman, D. C.; Peck, H. T.; Colby, F. M. (ed.), New International Encyclopedia, ediția I, Dodd, Mead, New York, 1905.

Staționat în reședința lui Abdullah Pașa Dreni din Gjakova, alături de câteva batalioane otomane, a căzut în luptă pe 7 septembrie 1878, după șapte zile de confruntări cu câteva mii de albanezi care se opuneau cedării teritoriilor.Halil Sedes, 1876-1878 Osmanlı-Rus Savaşları Bosna Hersek ve Bulgaristan İhtilalleri, Çituri Biraderler, İstanbul, 1946, p. 180.

Note

Legături externe

Note

Categorie:Nașteri în 1827 Categorie:Decese în 1878 Categorie:Pași Categorie:Războiul Crimeii Categorie:Oameni ai Războiului Ruso-Turc (1877-1878)