Județul Alba a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Alba Iulia.
Întindere thumb|right|350px|Clădirea Prefecturii județului Alba din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în secolul al XVIII-lea și situată pe Str. Gabriel Bethlen nr. 7, îndeplinește în prezent rolul de sediu al Inspectoratului Școlar Județean Alba. thumb|right|310px|Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938. Județul se afla în partea central-vestică a României Mari, în sud-vestul regiunii Transilvania. Teritoriul său cuprindea partea centrală a actualului județ Alba. Se învecina la vest cu județul Hunedoara, la nord cu județul Turda, iar la est cu județele Sibiu și Târnava Mică.
Organizare Teritoriul județului era împărțit inițial în șapte plăși:Portretul României Interbelice - Județul Alba Plasa Abrud, Plasa Aiud, Plasa Ighiu, Plasa Ocna Mureș, Plasa Sebeș, Plasa Teiuș și Plasa Vințu de Jos.
Ulterior plasa Ighiu a fost desființată și au fost înființate două plăși noi: Plasa Alba Iulia și Plasa Zlatna.
Județul cuprindea patru comune urbane sau orașe (Alba Iulia, Abrud, Aiud și Sebeș), respectiv 151 de sate, împărțite pe plăși după cum urmează: plasa Abrud – 7 sate, plasa Aiud – 33 de sate, plasa Alba Iulia – 18 sate, plasa Ocna Mureș – 21 de sate, plasa Sebeș – 21 de sate, plasa Teiuș – 20 de sate, plasa Vințul de Jos – 13 sate și plasa Zlatna – 18 sate.
Stemă Stema județului interbelic Alba este reprezentată de un legionar roman de argint, pe fond albastru, stând în picioare și ținând în mâna dreaptă o lance de argint, iar în mâna stânga un scut negru cu inscripția V.R.R. (Virtus Romana Rediviva).Cele trei litere V.R.R. sunt prescurtarea devizei Școlii Ardelene „Virtus Romana Rediviva”. Deviza îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.
Populație Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 212.749 de locuitori, dintre care 81,5% români, 11,3% maghiari, 3,6% germani, 1,8% țigani, 1,4% evrei ș.a.Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 2-7 Sub aspect confesional populația era formată din 50,1% ortodocși, 31,6% greco-catolici, 7,5% reformați (calvini), 3,4% romano-catolici, 3,3% evanghelici (lutherani), 1,2% unitarieni ș.a.Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 522-524
Mediul urban În 1930 populația urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimera era alcătuită din 38,3% ortodocși, 21,4% greco-catolici, 14,7% reformați (calvini), 7,2% evanghelici (lutherani), 6,5% mozaici ș.a.
Materiale documentare
Referințe
Bibliografie Dumitru Berciu, Ion Berciu - „Cercetări și săpături arheologice în județele Turda și Alba (1943)” (Alba Iulia, 1945)
Legături externe
Portretul României Interbelice - Județul Alba