Descendenții regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, monarhul din Casa de Bourbon a Franței, sunt numeroși. Deși numai trei dintre copiii săi cu soția sa, Maria Tereza a Spaniei au supraviețuit copilăriei, Ludovic a avut numeroși copii nelegitimi cu metresle sale. Acest articol se ocupă cu copiii lui Ludovic al XIV-lea și descendenții lor seniori.

Copii legitimi cu Maria Theresa a Spaniei Ludovic al XIV-lea și Maria Theresa a Spaniei au avut șase copii, dintre care trei au murit după câteva zile.

Maria Theresa a Spaniei

Maria Tereza s-a născut Infanta María Teresa a Spaniei (de asemenea cunoscută ca María Teresa a Austriei, fiind pe linie paternă stră-strănepoata unui Arhiduce de Austria), la mănăstirea regală El Escorial. Maria a fost fiica regelui Filip al IV-lea al Spaniei și a Elisabeta a Franței. Deci María Teresa a avut sângele combinat al regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaritei de Austria, de partea tatălui ei, și al regelui Henric al IV-lea al Franței și a Mariei de Medici, de partea mamei sale.

La rândul său, Filip al III-lea a fost fiul lui Filip al II-lea al Spaniei și a Anei de Austria, care a fost, ea însăși, fiica lui Maximilian al II-lea, Împărat Roman și a Mariei a Spaniei. Filip al II-lea și Maria a Spaniei au fost frați, ambii fiind copii ai lui Carol Quintul și ai Isabelei a Portugaliei. Prin urmare, María Teresa, la fel ca mulți habsburgi, a fost un produs a generații de căsătorii regale între verișori primari.

În 1659, s-a propus o căsătorie între cele două familii regale ale Spaniei și Franței, ca un mijloc de a asigura pacea. María Teresa și Ludovic al XIV-lea erau veri primari de două ori. Tatăl lui era Ludovic al XIII-lea al Franței, care era fratele mamei ei, în timp ce tatăl ei era frate cu Ana de Austria, mama lui.

O astfel de perspectivă a fost extrem de ispititoare pentru Ana de Austria, mama lui Ludovic al XIV-lea și mătușa Mariei Tereza, care a dorit să pună capăt ostilităților între țara ei natală, Spania, și țara adoptivă, Franța. Ezitarea spaniolă și amânarea planurilor de căsătorie l-a determinat pe cardinalul Mazarin, primul ministru al Franței, să pretindă căutarea unei alte căsătorii pentru regele său, cu Margareta de Savoia.

Când Filip al IV-lea a auzit de întâlnirea de la Lyon între Casa Franței și Casa de Savoia, a exclamat că uniunea franco-savoiardă "nu poate fi și nu va fi". Filip a trimis la curtea Franței un emisar special pentru a deschide negocierile de pace și pentru căsătoria regală. După căsătoria prin procură cu regele francez la Fuenterrabia, Maria Tereza a devenit cunoscută ca Marie-Thérèse. Tatăl ei, Filip al IV-lea și întreaga curte spaniolă au însoțit mireasa până la Insula Fazanilor situată pe râul Bidassoa, unde Ludovic și curtea sa a întâlnit-o. La 7 iunie 1660 ea a părăsit țara natală Spania. Două zile mai târziu a avut loc o căsătorie religioasă în Saint-Jean-de-Luz, la biserica Saint Jean-Baptiste.

Cei trei copii ai lui Ludovic și ai Mariei Tereza, care au supraviețuit mai mult de câteva zile sunt: Ludovic, Delfin al Franței (1661-1711) Prințesa Marie-Thérèse a Franței (1667-1672) Philippe-Charles al Franței (1668 -1671)

Singurul copil legitim care a atins vârsta matura a fost Delfinul Ludovic.

Ludovic, Delfin al Franței

Nume descendent Portret Naștere Căsătorie și copii Deces Ludovic, Delfin al Franței("Marele Delfin")1683–1711 1 noiembrie 1661Palatul Versaillesfiu al regelui Ludovic al XIV-lea și Mariei Theresa a Spaniei Ducesa Maria Anna Victoria de Bavaria7 martie 1680Châlons-sur-Marne3 copii 14 aprilie 171149 de ani Ludovic, Duce de Burgundia1711–1712 16 august 1682Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic, Delfin al Franței și Mariei Anna de Bavaria Marie Adélaïde de Savoia7 decembrie 16973 copii 18 februarie 171230 de ani Ludovic, Duce de Bretania1712 8 ianuarie 1707fiu al lui Ludovic, Duce de Burgundia și Marie Adélaïde de Savoia necăsătorit 8 martie 17125 ani Ludovic al XV-lea al Franței1712–1774 15 februarie 1710Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic, Duce de Burgundia și Marie-Adélaïde de Savoia Maria Leszczyńska4 septembrie 172510 copii 10 mai 1774Palatul Versailles64 de ani Ludovic al XVI-lea al Franței1774–1793 23 august 1754Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic, Delfin al Franței și Marie-Josèphe de Saxonia Maria Antoaneta16 mai 17704 copii 21 ianuarie 1793Paris38 de ani "Ludovic al XVII-lea al Franței"1785–1795 27 martie 1785Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic al XVI-lea al Franței și Maria Antoaneta necăsătorit 8 iunie 1795Templul din Paris10 ani Ludovic al XVIII-lea al Franței1795–1824 17 noiembrie 1755Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic, Delfin al Franței și Marie-Josèphe de Saxonia Marie Josephine Louise de Savoia14 mai 1771fără copii 16 septembrie 1824Paris68 de ani Carol al X-lea al Franței1824–1836 9 octombrie 1757Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic, Delfin al Franței și Marie-Josèphe de Saxonia Marie Thérèse de Savoia16 noiembrie 17733 copii 6 noiembrie 1836Gorizia79 de ani Louis Antoine, Duce de Angoulême1836–1844 6 august 1775Palatul Versaillesfiu al lui Carol al X-lea al Franței și Marie Thérèse de Savoia Marie-Thérèse-Charlotte a Franțeiiunie 1799fără copii 3 iunie 1844Gorizia68 de ani Henri, Conte de Chambord1844–1883 29 septembrie 1820Palatul Tuileriesfiu al lui Charles Ferdinand, Duce de Berry și Caroline Ferdinande Louise a celor Două Sicilii Marie Thérèse de Austria-Estenoiembrie 1846fără copii 24 august 1883Gorizia63 de ani

Sfârșitul unei dinastii "Ludovic al XVII-lea" a fost ultimul moștenitor masculin pe linia directă a descendenților regelui Ludovic al XIV-lea. După decesul lui în templu din Paris în 1795, drepturile de succesiune au trecut unchiului său, care în cele din urmă a deveni regele Ludovic al XVIII-lea al Franței, fratele mai mic al regelui Ludovic al XVI-lea al Franței, ca membru senior al liniei de descendenți de la Ludovic al XIV-lea și a liniei Bourbon-Vendôme a Casei de Bourbon.

După decesul lui Ludovic al XVIII-lea, tronul a trecut unui alt frate al regelui Ludovic al XVI-lea, Carol, Conte de Artois, care a urcat pe tron sub numele de Carol al X-lea al Franței. Fiul său, Louis-Antoine, Duce de Angoulême, s-a căsătorit cu Madame Royale, fiica unchiului său, Ludovic al XVI-lea al Franței, cu scopul de a uni liniile familiei regale. Totuși, Louis-Antoine și Madame Royale nu au avut copii. Louis-Antoine a fost rege al Franței pentru doar 20 de minute, după abdicarea tatălui său, însă a fost obligat să abdice, grantând toate drepturile Ducelui de Orléans, care a devenit Louis-Philippe, rege al francezilor.

Cu toate acestea, urmașii lui Carol al X-lea au refuzat să renunțe la pretențiile lor. Din această luptă au apărut legitimiștii, care l-au susținut pe Henri, conte de Chambord, nepotul regelui Carol al X-lea, și orleaniștii, care l-au susținut pe Ludovic Filip, Conte de Paris, nepotul regelui Louis-Philippe.

Linia spaniolă Henri, Conte de Chambord a murit fără copii la 24 august 1883. Aceasta a însemnat stingerea liniei directe a regelui Ludovic al XIV-lea, prin nepotul său cel mare, Ludovic de Franța, Duce de Burgundia (duc de Bourgogne). Nepotul său mai mic, Charles, Duce de Berry, a murit fără moștenitori care au supraviețuit. Conform legii de succesiune din Franța, drepturile de succesiune au trecut descendenților regelui Filip al V-lea al Spaniei, Philippe de Franța, Duce de Anjou, care a fost al doilea nepot al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Unii dintre legitimiști îl recunosc pe nepotul lui Louis-Philippe, Philippe, Conte de Paris, ca moștenitor de drept. Alții, transferă loialitatea lor membrilor familiei regale spaniole, care descind din Filip al V-lea al Spaniei.

În urma Războiului Succesiunii Spaniole, Philip, Duce de Anjou a moștenit tronul Spaniei, însă a trebuit să renunțe la drepturile sale și ale descendenților săi asupra coroanei Franței prin tratatul de la Utrecht, tratat prin care puterile aliate au vrut să prevină uriașa putere care ar fi devenit prin unirea celor două coroane: Franța și Spania.

Profitând de vidul de putere cauzat de moartea regelui Ludovic al XIV-lea în 1715, Filip a anunțat că va pretinde coroana franceză în cazul în care monarhul-copil Ludovic al XV-lea va muri, și a încercat să revendice teritoriul spaniol în Italia, precipitând Războiul Cvadruplei Alianțe în 1717.

După decesul lui Henri, Conte de Chambord, titlul a trecut vărului său îndepărtat și cumnat, Juan, Conte de Montizon, care era, de asemenea, pretendent carlist la tronul Spaniei, ca fiu al lui Carlos, Conte de Molina. A fost proclamat Jean al III-lea, rege al Franței și Navarei.

Nume descendent Portret Naștere Căsătorie și copii Deces Filip al V-lea al Spaniei1683–1746 19 decembrie 1683Palatul Versaillesfiu al lui Ludovic, Marele Delfin și Ducesa Maria Anna Victoria de Bavaria Maria Luisa de Savoia3 noiembrie 1701Elisabeta Farnese24 decembrie 17149 copii 9 iulie 1746Madrid62 de ani Carol al III-lea al Spaniei1716–1788 20 ianuarie 1716Madridfiu al lui Filip al V-lea și Elisabeta FarneseMaria Amalia de Saxonia173813 copii14 decembrie 1788Madrid72 de ani Carol al IV-lea al Spaniei1748–181911 noiembrie 1748Porticifiu al lui Carol al III-lea al Spaniei și Maria Amalia de SaxoniaMaria Luisa de Parma10 octombrie 184612 copii10 aprilie 1904Paris73 de ani Infantele Carlos, Conte de Molina1788–185529 martie 1788Madridfiu al lui Carol al IV-lea al Spaniei și Maria Luisa de Parma Maria Francisca a Portugaliei1816Teresa, Prințesă de Beira18382 copii 10 martie 185566 de ani Juan, Conte de Montizón1883–1887 15 mai 1822Palatul Regal Aranjuezfiu al Infantelui Carlos al Spaniei și Infanta Maria Francisca a PortugalieiMaria Beatrix de Austria-Este6 februarie 18472 copii 21 noiembrie 1887Hove65 de ani Carlos, Duce de Madrid1887–1909 30 martie 1848Ljubljanafiu al lui Juan, Conte de Montizón și Maria Beatrix de Austria-EsteMargherita de Parma4 februarie 18675 copii 18 iulie 1909Varese61 de ani Jaime, Duce de Madrid1909–1931 27 iunie 1870Veveyfiu al lui Carlos, Duce de Madrid și Margherita de Parmacelibatar 2 octombrie 1931Paris61 de ani Alfonso Carlos, Duce de San Jaime1931–1936 12 septembrie 1849Londrafiu al lui Juan, Conte de Montizón și Maria Beatrix de Austria-EsteMaria das Neves a Portugaliei26 aprilie 18711 copil 29 septembrie 1936Viena87 de ani

După decesul său, titlul a fost moștenit de fii și nepoul său, însă nici unul nu a avut urmași. După decesul Ducelui Alfonso Carlos, titlul a revenit vărului său, Francisc, Duce de Cádiz, care era fiul fratelui bunicului său. Francisc a fost soțul reginei Isabela a II-a a Spaniei. Prin urmare pretenția asupra titlului a fost moștenită de familia regală spaniolă prin persoana regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei. Apoi titlul a fost moștenit de fiul cel mare, Infantele Jaime, Duce de Segovia și ulterior de nepotul și strănepotul său.

Astfel, actualul moștenitor de sex masculin al regelui Ludovic al XIV-lea și reprezentantul drepturilor regelui Filip al V-lea al Spaniei la coroana Franței este Louis Alphonse, Duce de Anjou, care este văr primar cu fostul monarh al Spaniei, Juan Carlos I.