Pasul Uz (în ) este o trecătoare din Carpații Orientali situată în Munții Ciucului la altitudinea de 1085 mHarta turistică a Munților Ciucului, Constantin Rusu și C. Stănescu, 1988, accesat 2013.09.21, care face legătura dintre Depresiunea Dărmănești, respectiv orașul Dărmănești – aflate județul Bacău și, reședința comunei Sânmartin aflată în județul Harghita.Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
Date geografice Pasul este un punct de trecere între valea Trotușului (DN12A) aflată în Moldova și Depresiunea Ciucului (valea Oltului – DN12) aflată în Transilvania, fiind calea cea mai scurtă cale de acces moldo-transilvană.Ocolul Domnesc Trotuș (sec. XV-XIX), partea a III-a , Gheorghe Burlacu, Rev. Carpica Nr. XXXI, 2002, p. 132, Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu” Bacău, Consiliul Județean Bacău, ISSN: 1013-4182, accesat 2014.04.22 De asemenea, este și cea mai scurtă legătură între Târgu Ocna și Miercurea Ciuc.Vilmos Hankó, „Székelyföld”, Lampel Róbert (Wodianer F. és fiai), Budapest, 1896, p. 244
Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Cicinda (1197 m) - aflat la nord și Botșarca și Gruiul Mare (1192 m) aflate la sud, între satele Eghersec aflat la est și Sânmartin aflat la vest. La aproximativ 30 de km de Sânmartin se află Defileul Uzului (sau Kiss-Tölgyesi-szoros,). Zona de defileu se află la jumătate de oră distanță de fosta graniță. Cea mai apropiată cale ferată este magistrala situată pe valea Oltului.
În apropiere spre nord se află Pasul Ghimeș, iar spre sud Pasul Cașin.
File de istorie Este posibil ca o parte dintre trupele lui Mihai Viteazul din primăvara anului 1600 să fi trecut din Țara Bârsei și Scaunele secuiești în Principatul Moldovei, prin acest pas (corpul principal de oaste trecând prin Pasul Oituz pentru a se angaja în luptă cu Ieremia Movilă).Despre corespondența secretă între Mihai Viteazul si Henric al IV-lea al Franței si legenda Capitanului Ioan (Ioan Căpitan) , cjph.ro, accesat 2014.03.22
Ulterior, este de menționat că la începutul secolului al XIX-lea, drumul Cașinului Secuiesc urma valea râului Uz. Mai târziu în 1840, aici este semnalat un post de graniță. Satul Poiana Uzului din județul Bacău, ce s-a format ulterior, în anii 1971-1972 a fost dislocat, pentru a face loc viitorului lac de acumulare de la Poiana Uzului.
La nivelul anului 1896 drumul avea puțin trafic rutier, fiind accesibil doar cu vehicule ușoare. Valea era sălbatică, fiind mărginită de păduri întunecate de pin și munți stâncoși și abrupți, cu o vale din ce în ce mai îngustată și dificil de parcurs. Tot aici se aflau și 14 gatere, care afectau pădurile prin exploatări.
Obiective turistice de interes situate în apropiere Lacul Poiana Uzului Masivul Ciomatu (Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș) Băile Tușnad
Note
Bibliografie Munții Ciucului. Colecția Munții noștri Nr. 50; Rusu C., Talabă I., Lupașcu Ghe.; Ed. pentru Turism, București, 1992 - împreună cu Harta România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Legături externe Valea Uzului – între agonie și extaz, amfostacolo.ro, accesat 2013.09.21 Imagini de pe Valea Uzului
Uz Categorie:Carpații Orientali