Acest articol tratează sistemul verbului în limba franceză, prezentând conjugarea și principalele funcții sintactice ale formelor temporale folosite în limba vorbită contemporană.

Verbul francez exprimă aceleași categorii gramaticale ca și cel din limba română, adică diateza, modul, timpul, persoana și genul (masculin și feminin), acesta fiind limitat la modul participiu.

Dat fiind că ortografia limbii franceze este în foarte mare măsură etimologică, deci nu redă fidel pronunțarea, în conjugare trebuie să se țină seama de faptul că în vorbire sunt mai puține desinențe personale decât în scris. Sunt, de exemplu, categorii de verbe la care, la anumite timpuri, patru desinențe se scriu în trei feluri, dar în vorbire se aude numai rădăcina verbului, deci la patru persoane, verbul sună la fel. De aceea, morfemul persoanei a devenit în mare măsură subiectul exprimat prin alt cuvânt. Ca urmare, verbul apare numai pe lângă un asemenea cuvânt. La persoana a treia, acesta este un substantiv, un pronume sau, mai rar, un verb la infinitiv, iar la persoanele I și a II-a, un pronume personal. Singura excepție este cea a modului imperativ, la care pronumele se folosește numai pentru scoaterea în evidență a persoanei.

Diateze

În mod tradițional, în franceză se iau în seamă trei diateze: activă, reflexivă și pasivăSecțiune după Grevisse și Goosse 2007, pp. 981–982, în afara informațiilor din surse indicate separat.. Exemple cu un verb care poate fi la toate trei:

+ Diateza activă Diateza reflexivă Diateza pasivă Il lave sa voiture „Își spală mașina” Il se lave „Se spală” Sa voiture est lavée par son fils „Mașina îi este spălată de fiul său”

La diateza reflexivă, pronumele reflexiv poate fi cu funcție de complement direct (Il se lave) sau indirect: Il se reproche une erreur grave „Își reproșează o greșeală gravă”. Formele pronumelui reflexiv se văd în tabelul următor.

+ Funcție Pers. I sing. Pers. a II-a sing. Pers. a III-a sing. Pers. I pl. Pers. a II-a pl. Pers. a III-a pl. CD Je me lave Tu te laves Il/Elle/On se lave || Nous nous lavons || Vous vous lavez || Ils/Elles se lavent|- | align=center | CI || Je me reproche une erreur grave || Tu te reproches … || Il/Elle/On se reproche … Nous nous reprochons … Vous vous reprochez … Ils/Elles se reprochent …

Este caracteristic pentru diateza reflexivă faptul că la timpurile compuse (vezi secțiunea următoare), verbul auxiliar este totdeauna être „a fi”.

De notat că nu sunt efectiv reflexive toate verbele cu formă reflexivă, de pildă s’évader „a evada”, s’échapper „a scăpa (de undeva)”, s’absenter „a absenta”, care au sens activ.

Diateza pasivă franceză are aceeași construcție ca cea din română. Verbul auxiliar este être. Acesta este cel care se conjugă de fapt, iar verbul cu sens lexical este la participiul trecut, care se acordă totdeauna în gen și număr cu subiectul. La timpurile compuse, avoir „a avea” este auxiliarul lui être. Exemplu: L’orateur a été hué par la foule „Oratorul a fost huiduit de mulțime”.

Deoarece diateza pasivă se folosește mai mult în limba scrisă, în cea vorbită este înlocuită de alte construcții.

Este foarte frecventă, mai degrabă la persoana a treia, construcția activă cu pronumele nehotărât personal on, deși în aceasta nu poate fi prezent complementul de agent. Cu aceasta, propoziția L’orateur a été hué devine On a hué l’orateur, care în română se traduce tot cu pasivul sau cu „Lumea l-a huiduit pe orator”.

Altă construcție pasivă se formează cu verbul faire (având, folosit singur, sensul lexical „a face”), utilizat ca așa-numit „semiauxiliar” la forma reflexivă și infinitivul verbului care poartă sensul lexical. În aceasta poate fi prezent și agentul. Exemplu: L’orateur a été hué par la foule → L’orateur s’est fait huer par la fouleKalmbach 2017, p. 452..

Și voir „a vedea” poate fi semiauxiliar în construcție pasivă, tot cu infinitivul: L’entrée lui a été refusée „I s-a refuzat intrarea” → Elle s’est vu refuser l’entréeKalmbach 2017, p. 453..

Verbe cu pronume reflexiv pot avea de asemenea sens pasiv, ca în română, exprimând un agent nedefinit de persoana a treia. Exemplu: Aujourd’hui tout se vend sous le même toit dans les hypermarchés „Astăzi totul se vinde sub același acoperiș, în hipermarketuri”Kalmbach 2017, p. 451..

Tradițional nu se consideră o diateză aparte, dar în franceză există și o construcție factitivă, cu care se exprimă faptul că subiectul pune altă persoană să efectueze acțiunea. Aceasta are ca verb semiauxiliar tot faire. Exemplu: Il fait laver sa voiture „Pune să i se spele mașina”, „Își dă mașina la spălat”. Și în această construcție faire poate fi de formă reflexivă, cu pronumele reflexiv CI (Il se fait laver les cheveux „Pune să i se spele părul”) sau CD: Il s’est fait connaître par ses déclarations racistes „S-a făcut cunoscut prin declarațiile sale rasiste”.

Moduri, timpuri și perifraze verbale

În franceză se găsesc aceleași moduri ca în română, în afară de supin. Și acesta are corespondentul său în franceză, infinitivul cu prepoziția à în anumite construcții, dar nu se consideră mod aparte. Exemplu: J’ai quelque chose à faire „Am ceva de făcut”Secțiune după Delatour 2004, pp. 117–119, în afara informațiilor din surse indicate separat..

În ceea ce privește timpurile verbale, acestea sunt mai numeroase decât în română.

În mod tradițional, se disting timpuri simple și timpuri compuse. O deosebire importantă față de română este că la acestea din urmă nu toate verbele se conjugă cu auxiliarul avoir, ci mai există și auxiliarul être, dar a doua componentă este tot forma de participiu, cel trecut în franceză. Fiecare timp simplu își are corespondentul compus cu auxiliarul la timpul simplu respectiv. Forma compusă exprimă o acțiune, un eveniment, existența, o stare, recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare, o transformare etc.În continuare, pentru a simplifica, în acest articol se va folosi termenul „acțiune” și în locul celorlalte. anterior celui exprimat de forma simplă corespunzătoare sau altă formă compusă.

Distribuția auxiliarelor depinde de diatezăGrevisse 2007 și Goosse, pp. 1031–1032.: Cu avoir se conjugă toate verbele active tranzitive, dar și majoritatea celor intranzitive: J’ai bu un café „Am băut o cafea”, J’ai nagé dans la rivière „Am înotat în râu”. Cu être se conjugă: toate verbele reflexive: Ils se sont écrit „Și-au scris (unul altuia)”, Je me suis déjà réveillé „M-am trezit deja”; toate verbele pasive: Elle est peinte par Picasso „Este pictată de Picasso”, Elle a été peinte par Picasso „A fost pictată de Picasso”; Unele verbe active intranzitive, majoritatea acestora fiind de mișcare: aller „a merge”, venir „a veni”, partir „a pleca”, arriver „a sosi” entrer „a intra”, sortir „a ieși”, monter „a urca”, descendre „a coborî”, naître „a se naște”, mourir „a muri”, rester „a rămâne”, tomber „a cădea”, passer „a trece”, precum și derivatele cu prefix ale acelora care pot avea derivate, de exemplu revenir „a reveni”, devenir „a deveni”, parvenir „a ajunge”. Exemplu în propoziție: Je suis descendu dans la rue „Am coborât în stradă”. Entrer, sortir, monter, descendre, passer și derivatele lor pot fi și tranzitive, cu sensul schimbat: „a introduce”, „a scoate”, „a duce sus”, „a duce jos”, respectiv „a da”, și atunci se conjugă cu avoir: J’ai descendu mes bagages dans la rue „Mi-am coborât/dus jos bagajele în stradă”.

La modul indicativ, în afară de formele numite timpuri, sunt și așa-numite „perifraze verbale” (viitorul apropiat, viitorul apropiat în trecut, trecutul recent și mai mult ca perfectul recent), care plasează acțiunea într-un moment apropiat de momentul vorbirii, respectiv de un moment din trecut. La aceste forme se conjugă verbele aller și venir ca semiauxiliare, iar verbul cu sens lexical este la infinitiv.

În cele ce urmează se prezintă modurile, timpurile și perifrazele verbale din franceză, prin intermediul unui verb activ și al unuia reflexiv.

Infinitiv:

– prezent: Elle veut danser „Vrea să danseze”; Elle veut se promener „Vrea să se plimbe”;

– trecut: Excuse-la d’avoir dansé avec Paul „Iart-o că a dansat cu Paul”; Maintenant elle regrette de s’être promenée par ce temps „Acum îi pare rău că s-a plimbat pe vremea asta”;

Indicativ:

– prezent: Elle danse tous les samedis soirs „Dansează în fiecare sâmbătă seară”; Elle se promène souvent dans la forêt „Se plimbă adesea prin pădure”;

– timpuri trecute: – perfect compus: Hier soir, elle a dansé avec plusieurs garçons „Ieri seară a dansat cu mai mulți băieți”; Elle s’est promenée une heure, puis elle s’est reposée „S-a plimbat o oră, apoi s-a odihnit”;

– imperfect: Dans sa jeunesse, elle dansait tous les samedis soirs „În tinerețe dansa în fiecare sâmbătă seară”; Elle se promenait quand, tout à coup, il se mit à pleuvoir „Se plimba când, dintr-odată, a început să plouă”;

– mai mult ca perfect: Elle m’a raconté qu’elle avait dansé la veille „Mi-a spus că dansase cu o seară înainte”; Elle m’a écrit qu’une semaine auparavant, elle s'était promenée dans la jungle „Mi-a scris că înainte cu o săptămână se plimbase prin junglă”;

– perfect simplu: Ce soir-là, Isadora dansa comme une fée „În seara aceea, Isadora dansă ca o zână”; Elle se promena dans le parc, puis elle prit un cocktail „Se plimbă prin parc, apoi bău un cocktail”;

– trecut anterior: Dès qu’elle eut dansé un peu, elle se sentit mieux „Îndată ce dansă puțin, se simți mai bine”; Après qu’elle se fut promenée, elle se reposa „După ce se plimbă, se odihni”;

– trecut recent: Elle vient de danser un rock très dynamique et elle n’en peut plus „Tocmai a dansat un rock foarte dinamic și nu mai poate”; Elle ne veut plus sortir, parce qu’elle vient de se promener „Nu mai vrea să iasă, pentru că tocmai s-a plimbat”;

– mai mult ca perfect recent: Elle m’a dit qu’elle venait de danser un rock très dynamique et qu’elle n’en pouvait plus „Mi-a spus că tocmai dansase un rock foarte dinamic și nu mai putea”; Elle a dit qu’elle ne voulait plus sortir, parce qu’elle venait de se promener „A spus că nu mai vrea să iasă, pentru că tocmai se plimbase”;

– timpuri viitoare: – viitor simplu: Après sa guérison, elle dansera de nouveau „După vindecare, va dansa din nou”; En vacances, elle se promènera beaucoup „În concediu se va plimba mult”;

– viitor anterior: Quand elle aura dansé toute une nuit, elle sera enfin fatiguée „După ce va fi dansat toată noaptea, va fi în sfârșit obosită”; Après qu’elle se sera promenée, elle se reposera „După ce se va fi plimbat, se va odihni”;

– viitor în trecut (aceași formă ca a condiționalului prezent): Elle a dit qu’elle danserait toute la nuit „A spus că va dansa toată noaptea”; Elle a dit qu’en vacances elle se promènerait beaucoup „A spus că în concediu se va plimba mult”;

– viitor anterior în trecut (ceeași formă ca a condiționalului trecut): Elle a dit qu’elle ne serait fatiguée que lorsqu’elle aurait dansé toute la nuit „A spus că va fi obosită numai după ce va fi dansat toată noaptea”; Elle a dit qu’elle se reposerait après qu’elle se serait promenée „A spus că se va odihni după ce se va fi plimbat”;

– viitor apropiat: Elle va danser un peu plus tard „O să danseze ceva mai târziu”; Elle va se promener si la pluie s’arrête „O să se plimbe dacă se oprește ploaia”;

– viitor apropiat în trecut; Elle a dit que pour le moment elle mangeait mais qu’elle allait danser un peu plus tard „A spus că deocamdată mănâncă, dar că o să danseze ceva mai târziu”; Elle a dit qu’elle allait se promener, mais la pluie ne s’arrêtait pas „A spus că o să se plimbe, dar ploaia nu se oprea”;

Condițional:

– prezent: Elle danserait toute la nuit mais elle n’a pas de partenaire „Ar dansa toată noaptea, dar nu are partener”; Elle se promènerait mais elle ne veut pas sortir seule „S-ar plimba, dar nu vrea să iasă singură”;

– trecut forma I: Elle aurait dansé mais elle n’avait pas de partenaire „Ar fi dansat, dar nu avea partener”; Elle se serait promenée si elle n’avait pas été enrhumée „S-ar fi plimbat dacă n-ar fi fost răcită”;