Mlaca Tătarilor este o arie protejată (arie specială de conservare — SACHotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta se întinde în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului SibiuMlaca Tătarilor (geolocalizare) , accesat la 20 octombrie 2013.

Localizare Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Arpașu de Jos, în partea sudică a satului Arpașu de Sus, în apropiere de drumul național DN7C, TransfăgărășanProtectedplanet.net - Mlaca Tătarilor Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 20 octombrie 2013.

Înființare Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Mlaca Tătarilor” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 20 octombrie 2013. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în . Acesta se întinde pe o suprafață de 3,7 hectare și se suprapune rezervației naturale Lacul TătarilorNatura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Mlaca Tătarilor ; accesat la 20 octombrie 2013.

Aria protejată reprezintă o zonă de pășuni și mlaștini oligotrofe (încadrată în bioregiune continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea nordică a Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilorNatura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Mlaca Tătarilor ; accesat la 20 octombrie 2013.

Biodiversitate Situl conservă un habitat natural de interes comunitar de tip: Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboaseEunis.eea.europa.eu - Mlaca Tătarilor - habitat ; accesat la 20 octombrie 2013 și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia Triturus cristatus (triton cu creastă)Iucnredlist.oeg - The IUCN Red List of Threatened Species Triturus cristatus; accesat la 20 octombrie 2013.

Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin (Alnus glutinosa), mesteacăn pufos (Betula pubescens), salcie aurită (Salix aurita) și merișor (Vaccinium vitis-idaea), crușin (Frangula alnus).

Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță (Epilobium hursutum), roua cerului (Drosera rotundifolia), răchitan (Lythrum salicaria), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), limbariță (Alisma plantago-aquatica), calcea calului (Caltha laeta), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), sclipeți (Potentilla erecta, specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de coada racului), sânzâiene (din specia Galium uliginosum), pipirig de munte (Juncus alpinoarticulatus), bumbăcăriță (cu specii de Eriophorum gracile, Eriophorum vaginatum și Eriophorum angustifolium), rogozuri (cu specii de Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa și Carex diandra), mlăștiniță (Epipactis palustris), bucățel (Agrostis canina) și șuvară (Molinia caerulea)Biodiversitate - Mlaca Tătarilor - Fișa sitului; accesat la 20 octombrie 2013.

Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic (Micromys minutus), chițcan de apă (Neomys fodiens); reptile și amfibieni: triton cu creastă (Triturus cristatus), broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotacul verde de copac (Hyla arborea), broască roșie de munte (Rana temporaria); precum și fluturi cu specii de Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea sau Anthocharis cardaminesEunis.eea.europa.eu - Mlaca Tătarilor (floră și faună) ; accesat la 20 octombrie 2013.

Căi de acces Drumul național DN1 pe ruta: Făgăraș - Beclean - Dridif - Voila - Viștea - Arpașu de Jos.

Monumente și atracții turistice În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: 290px|thumb|right|Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Arpașu de Sus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Arpașu de Sus, construcție 1791, monument istoric. Biserica „Buna Vestire” (Streza) din Cârțișoara, construcție 1818, monument istoric. Biserica „Sf. Nicolae” (Oprea) din Cârțișoara, construcție 1806, monument istoric. Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Arpașu de Sus Situl arheologic „Cetățeaua” de la Arpașu de Jos (Hallstatt, sec. I a. Chr.- I p. Chr., Cultura geto - dacică). Transfăgărășanul (DN7C), unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, care leagă Muntenia de Transilvania. Rezervațiile naturale: Lacul Tătarilor, Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru și Valea Bâlii.

Legături externe Reportaj Ziua Mondială a Mediului sărbătorită și la Sibiu , turnulsfatului.ro (publicat: 05 iunie 2013, autor Dorina Nițu)

Vezi și Natura 2000 Lista siturilor Natura 2000 din România

Note

Categorie:Arii protejate din România Categorie:Turismul în județul Sibiu