Lopătari este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brebu, Fundata, Lopătari (reședința), Luncile, Pestrițu, Plaiu Nucului, Ploștina, Potecu, Săreni, Terca și Vârteju. Se află în depresiunea omonimă de la poalele Dealului Bocu (Subcarpații Buzăului) și la nord-est de Culmea Ivănețu, pe cursul superior al râului Slănic.
Așezare Comuna se află pe cursul superior al râului Slănic, în zona montană. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ203K, ce o leagă spre est și sud, de-a lungul râului Slănic, de , și mai departe de (lângă Buzău, la 56 km); și spre vest, pe un traseu dificil și puțin practicabil, de . Altitudinea maximă este în vârful Furu Mare, la .
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Lopătari se ridică la 2.999 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.242 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,66%), iar pentru 9% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,73%), iar pentru 9,17% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Comuna Lopătari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Probleme administrative și financiare În perioada 2012–2022, administrația locală s-a confruntat cu o situație financiară dificilă cauzată de gestionarea defectuoasă a unor fonduri europene din perioada 2008–2009. Fostul primar, Viorel Dascălu, a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru abuz în serviciu, fiind acuzat de recepționarea neconformă a unor lucrări de infrastructură rutieră finanțate prin programul SAPARD. Deși acesta a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Ploiești, instanța a menținut obligația comunei de a returna fondurile considerate prejudiciu.
Datoria rezultată, care depășea 1 milion de euro, a dus la instituirea unei interdicții de a accesa noi fonduri europene timp de peste un deceniu, blocând dezvoltarea infrastructurii comunei. În anul 2022, sub administrația condusă de primarul Claudiu Constantin, comuna a reușit să ridice această restricție după stingerea debitelor restante către AFIR, permițând reluarea proiectelor de modernizare prin finanțări nerambursabile.. Cu toate acestea, după achitarea datoriei de bază, AFIR a calculat și a impus Primăriei penalități în cuantum de peste 1,4 milioane lei, acest lucru făcând obiectului unui litigiu în instanță.
Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Lopătari făcea parte din plaiul Slănic al județului Buzău, și era formată din cătunele Brebu, Chiorăști, Clajna, Jurubești-Lopătari și Luncile (ultimul cu subdiviziunile Runcuri și Terca), având în total 1250 de locuitori ce trăiau în 309 case. În comună funcționau 22 de fierăstraie pe râul Slănic, o școală cu 37 de elevi și o biserică. Satele Plaiu Nucului și Ploștina făceau pe atunci parte din comuna Goidești, iar satul Săreni făcea parte din comuna Mânzălești. În 1925, comuna era formată din satele Brebu, Chiăști, Jurubești, Lopătari, Luncile și Terca.
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, fiind arondată județului Buzău.
Turism Comuna Lopătari este o destinație turistică importantă din județul Buzău, fiind inclusă în teritoriul Geoparcului Global UNESCO Ținutul Buzăului.
Focul Viu (satul Terca): un fenomen natural cauzat de emanațiile de gaze naturale care se aprind spontan prin frecare, oferind un spectacol vizual unic. Muntele de Sare: zona este bogată în aflorimente de sare, specifice bazinului Slănicului. Trasee montane: comuna servește ca punct de plecare pentru trasee către Vârful Furu, Lacul Mocearu, Lacul Meledic și Masivul Ivănețu.
Monumente istorice Trei obiective din comuna Lopătari au fost incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate ca monumente de arhitectură de interes local. Toate se aflau în satul Lopătari și datau de la începutul secolului al XX-lea: casa Constantin Roșioru, casa Gh. Crăciun și casa Ionică Stemate, între timp acestea fiind demolate de proprietari.
Economie și infrastructură Principala cale de acces este drumul județean DJ 203K, care a fost subiectul mai multor proiecte de reabilitare din cauza reliefului instabil și a degradării istorice. Economia locală este bazată pe creșterea animalelor, exploatarea masei lemnoase și, recent, agroturism.
Personalități Casian Crăciun, membru al Sfântului Sinod al BOR și arhiepiscop al Arhiepiscopiei Dunării de Jos Costel Vînătoru, cercetător (Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău), cetățean de onoare al comunei Elena Abagiu Buzea, scriitoare și autoare a unei monografii a comunei Clemența Beșchea-Stănescu, autoare de cărți pentru copii Eugeniu Văduva, preot și publicist
Note
Lectură suplimentară Abagiu, Elena Buzea, Lopătari, ținut de legendă; Editura Editgraph; Buzău; 2010; ISBN 978-973-1957-63-0
Vezi și Geoparc Ținutul Buzăului Platoul Meledic (rezervație naturală) Focul Viu - Lopătari Masivul Ivănețu Platoul Meledic (sit de importanță comunitară)
Legături externe Nicolescu, Valeriu & Stan, Constantin, I.; Ocupația germană în județul Buzău, decembrie 1916-octombrie 1918, Mousaios, Vol. 5/1999, pp. 271-294 Constantin, Claudiu; Imagini de pe teritoriul comunei Lopătari: Sare și încântare pe Valea Slănicului, La pas prin cătunele din Lopătari, Expediție prin Lopătari, în Munții Buzăului; claudiuconstantin.ro
Lopătari