A nu se confunda cu Zona de ablație, termen din glaceologie și ecologie montanăminiatura|Ablație în apropierea electrodului într-un tub de sticlă. Arcul electric de înaltă energie erodează lent sticla, lăsând un aspect înghețat. Ablațiunea (sau ablația, de la latinescul ablatio) este un termen fizic, folosit la îndepărtarea unui material solid de pe suprafața unui obiect prin vaporizare, aschiere sau alte procese erozive. Exemple de materiale ablative sunt: materialele de pe nave spațiale în timpul intrării sau ieșirii din atmosferă, gheața și zăpada în glaciologie, țesuturile biologice în medicină și altele.
Astfel, în cazul navelor spațiale, ablația se manifestă în special la partea anterioară a corpului navei, care, pentru a se evita distrugerea acestuia, este prevăzut cu un scut de protecție (scut ablativ), care preia căldura provenită din frânarea în atmosfera terestră.
Ablația are și sensul de transportare (prin acțiunea vântului, a apelor sau a ghețurilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor.Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016. În medicină ablația este îndepărtarea unei părți din țesutul biologic, de obicei prin chirurgie.
Note
Categorie:Degradarea materialelor Categorie:Fizica plasmei Categorie:Proceduri chirurgicale Categorie:Terminologie medicală