Rodna, Bistrița-Năsăud

Rodna (mai demult Rodna Veche, Rogna Veche, Rocna; în dialectul săsesc Rodne, Rudne; în , în trad. "Lunca Tăiată"; în în trad. "Rodna Veche") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Etimologie

Localitatea apare sub diferite denumiri: astfel, la Bofinius și în scrisoarea Papei Urban IV apare sub numele de Rudana, la Koleseri în „Aurora romana dacica"-Rudna, apoi sub numele de Rodana, iar din sec. XVI încoace, apare sub numele de Rodna în toate documentele publice.

Pe vremea magistratului din Bistrița s-a făcut încercarea de a se atribui târgului Rodna origine germană, derivându-i denumirea din nemțescul „Roden" la care s-a adăugat particula „au", scriindu-se Rodnau. Contrar acestui fapt toate documentele arată că germanii au fost colonizați la Rodna ,,înainte de anul 1241, dar au stat foarte puțin în aceste locuri. în urma cercetărilor făcute s-a ajuns la concluzia că etimologic numele localității Rodna derivă din vechiul termen slav „Rudna", derivat și acesta din „Ruda", care înseamnă "loc unde este minereu și fier".

Despre existența cetății Rodna încă din perioada de început a evului mediu ne vorbesc documentele și urmele arheologice. Sunt semnalate, astfel, năvălirile tătarilor din 1241, 1285 și 1717, precum și o catastrofală rupere de nori, evenimente tragice ce au dus la decăderea vieții sociale și a activităților miniere în cetatea caracterizată de canonicul Rogerius ca un "oraș bogat al Teutonilor, unde erau minele de argint ale regelui și în care locuia o mulțime nenumărată de oameni"( I. Marțian, 1924, pag. 15.)

Teritoriu

Teritoriul administrativ al UAT Rodna este de 13915.46 ha, din care suprafață agricolă 7014.04 ha împărțită astfel: intravilan 274.22 ha și 6739.82 ha în extravilan.

În funcție de categoria de folosință a terenurilor agricole avem următoare situatie: teren arabil 300,12 ha, pășuni naturale 5193,52 ha, fânețe naturale 2101,18 ha, livezi de pomi fructiferi 22,43 ha, grădini familiale 0,21 ha, terenuri degradate neproductive 162,44 ha, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 1809 ha. Sursa Primăria Rodna

Demografie La recensământul din 1850 în satul Rodna trăiau de 2.172 de persoane, dintre care 1.431 români, 316 maghiari, 271 germani și 96 de țigani. La recensământul din 1910 populația satului era de 4674 locuitori, dintre care: 2910 români (greco-catolici, aproape în întregime), 1485 maghiari (reformați și romano-catolici), 245 evrei și 34 germani (luterani). La recensământul din 2002 populația satului era de 6078 locuitori, dintre care: 5500 români, 481 maghiari, 88 țigani, 6 germani, 3 altă etnie. Din punct de vedere confesional erau: 4636 ortodocși, 914 romano-catolici, 281 penticostali, 92 greco-catolici, 67 baptiști, 46 adventiști și 42 Reformați.

<div style="float:left">

<div style="float:left">

Personalități În ordine alfabetică: Ádám Bodor (n. 1926), scriitor maghiar Alexandru Cârdan (1874 - 1920), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 Márton Debreczeni (1802-1851), scriitor, inventator; a scris la Rodna epopeea „Kióvi csata” Leonida Domide (1882 - 1950), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 Gherasim Domide (1856 – 1909), scris uneori Gerasim Domide, a fost protopop greco-catolic al Bistriței, memorandist. Sandu Frunză (n. 1966), filosof, șef al departamentului de filosofie sistematică al Universității Babeș-Bolyai Mircea Haupt (1899 - 1981), general român Florian Porcius (1816-1906), botanist Victor Sângeorzan (1882 - 1951), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 Iosif Tăpalagă (1898 - ?), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 Francisc Zavoda (1927-2011), fotbalist Vasile Zavoda (1929-2014), fotbalist

Obiective turistice

1. Ruinele Bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea

Cetatea Rodnei a fost construită în secolul al XIII - lea, pentru a face parte din sistemul defensiv din nord-estul Transilvaniei și pentru a opri invaziile din acele vremuri ale tătarilor precum și pentru a sta în calea intervențiilor militare dinspre Moldova. Din măreția vechii cetăți astăzi nu a mai rămas decât o parte din ziduri. În perimetrul cetății se păstrează și ruinele unei vechi mănăstiri dominicane. Conform Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 Apare inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Bistrița-Năsăud la categoria A, Monumente de interes național, monumente de arhitectură Ruinele Bisericii medievale având numărul 689-BN-II-m-A-01688.03(www.patrimoniu.gov.ro)

2. Biserica veche românească (construită in 1825)

Biserica este ridicată pe locul fostei bisericuțe si capele evanghelice disponibilizate după plecarea grupului de sași. Lucrările au fost finalizate in anul 1825 când noul edificiu greco-catolic este sfințit cu hramul Sfântul Gheorghe, preot paroh fiind Gherasim Porcius. Este o construcție de tip sală cu altar poligonal și ziduri prevăzute cu contraforturi din piatră, având dimensiunile: lungime 20 metri, lățime 14 metri și înălțime de 9 metri. In anul 1859 a avut loc consolidarea zidurilor si o mărire a incintei…. Conform Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 apare inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Bistrița-Năsăud la categoria A, Monumente de interes național, monumente de arhitectură Biserica greco-catolică Sfântul Mare Mucenic Gheorghe având numărul 687-BN-II-m-A-01688.01(www.patrimoniu.gov.ro)

3. Turul-clopotniță din lemn din curtea bisericii datând din perioada anului 1859

Conform Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 apare pe lista monumentelor istorice din județul Bistrița-Năsăud la categoria A, Monumente de interes național, monumente de arhitectură Turn clopotniță având numărul 688- BN-II-m-A-01688.02 (www.patrimoniu.gov.ro)

4. Biserica nouă românească cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Construcția noii biserici românești greco-catolice cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Rodna, în stil arhitectonic bizantin, a început în 1938. În 1948, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii de autoritățile comuniste, Biserica Ortodoxă Română preluând aproape întreg patrimoniul eclezial greco-catolic sub așa-zisa "revenire" a uniților la ortodoxie. ulterior acestui an, au fost aduse unele elemente noi în arhitectonica edificiului bisericesc. Are o suprafață de 550 mp, o înălțime de 50 m și o lungime de 60 m. În anul 1937, Victor Smighelschi, arhitect din București, a făcut lucrările de proiectare, iar în anul 1938 Rudolf Adlef, arhitect din Bistrița, începe efectiv construirea bisericii. Pictura și icoanele de pe iconostasul din interiorul bisericii sunt executate în tehnica fresco, de către pictorii Cornel Cenan, Vasile Morariu și Eugenia Munteanu. Sculptura iconostasului din lemn de tei a fost executată de meșterul Aurel Meșcheșan. Interiorul bisericii cuprinde și obiecte de mare valoare și însemnătate religioasă: un chivot din argint confecționat la atelierele Patriarhiei Române din București, un vechi epitaf (greco-catolic) realizat de pictorul Andrei Smighelschi din București și un potir vechi din argint.

5. Biserica romano-catolică cu hramul Sfânta Treime

Situată în partea estică a centrului localității Rodna este cea dea patra construcție dea lungul timpului. Prima biserică era construită din lemn în anul 1771, fiind devastată de un incendiu în anul 1808. În anul 1820 s-a construit un alt locaș de cult din piatră și în 1824 a fost sfințită cu hramul Sfânta treime. În anul 1909 s-a înălțat turnul bisericii cu încă 4 metri iar în anul 1912 s-a montat ceasul din turnul bisericii care arată trecerea timpului în toate cele 4 direcții putându-se observa de la mare distanță.

Pe parcursul anilor s-au făcut numeroase modificări, renovări interioare și exterioare. Turnul bisericii cuprinde 4 clopote unul mare de 788 kg, doua de dimensiuni mai mici 368 kg respectiv 237 kg si unul mai mic de 86 kg. Trei dintre aceste clopote au fost demontate în anul 1916. În 1970 s-a comandat încă un clopot mai mic cu ajutorul credincioșilor din Rodna, astfel biserica de astăzi are 2 clopote. Sticlele de la geamuri au fost înlocuite în 1912 cu vitralii, restaurate după aproape 100 de ani în anul 2006.

Înăuntrul bisericii se află obiecte de mare valoare și însemnătate religioasă dintre care enumerăm Statuia Sfântului Anton din Padova din anul 1906, sculptura reprezentând trupul Domnului Iisus pe cruce, comandată și adusă din Israel, de pe Pământul Sfânt, pictura care reprezinta Sfânta Treime provenind de la Școala de pictură din Munchen din anul 1824.

Capodopera Bisericii o reprezintă Orga din balcon compusă din 24 de tuburi (fluiere), construită de meșteri aduși din Viena si Budapesta între anii 1972-1974. Construcția a fost suportată de contele episcop Zichy Dominic care si-a petrecut ultimii ani din viată pe aceste meleaguri. Orga nu a funcționat din anul 1918 când fost demontata și pana în 2007 când a fost restaurată nu s-a auzit glasul ei. (Bauer Ilona-Biserica Romano-catolica Sfanta Treime din Rodna-Revista Cetatea Rodnei-an VII, mai 2010, pag 28-29)

6. Mormântul botanistului rodnean Florian Porcius (1816-1906)

Botanistului rodnean Florian Porcius a decedat la data de 30 Mai 1906 și a fost înmormântat în cimitirul din Rodna. Academia romană a ridicat o frumoasă piatră comemorativă din marmură neagră la mormântul botanistului în semn de omagiu și recunoștință pentru toata munca adusă de-a lungul celor 90 de ani de viață.

7. Monumentul eroilor Primului Război Mondial (1942)

8. Monumentul din marmură ridicat în cinstea eroilor rodneni căzuți in primul război mondial și al doilea război mondial ridicat în 1996 având aplicate plăcile originale cu numele celor 131 eroi rodneni din primul război mondial, iar pe fața dinspre strada Principalǎ și Școala Generală sunt aplicate plăcile din marmură albă inscripționate cu numele celor 62 eroi locali căzuți in cel de-al II – lea război mondial.

9. Muzeul etnografic și mineritului Rodnean localizat în centrul comunei Rodna, la etajul I al Căminului cultural din localitate Rodna numărând peste 2500 exponate de o mare valoarea. Colecția muzeului este constituită din bunuri etnografice, eșantioane minerale, unelte folosite la minerit, piesele de mobilier care au aparținut academicianului Florian Porcius, portul popular din zonă, obiecte si meșteșuguri ale meșterilor din zonă, unelte agricole, vase de ceramica, colecție de monede si bancnote vechi,  Cele mai importante exponate sunt o ladă de zestre datând  din anul 1866, căputul negru purtat de soldații care au luat parte la bătălia de la Arcole din anul 1796 împotriva lui Napoleon Bonaparte, ciocanul din piatră șlefuită, neperforat datând din perioada neoliticului găsit in cimitirul local, etc….

10. Bustul din bronz al academicianului rodnean Florian Porcius

11. Bustul din bronz al memorandistului Pr. Gherasim Domide

Protopopul greco-catolic Gherasim Domide s-a născut în localitatea Rodna la 19 ianuarie 1856 din părinții Domide Grigore și Matroana si a decedat la 16 decembrie 1909 în Municipiul Bistrița la vârsta de 53 ani. A urmat școala primară la Rodna, continuând cu gimnaziul la Năsăud, fiind bursier al Fondurilor grănicerești. După luarea bacalaureatului este încorporat în armată deodată cu Pamfil Grapini (coleg de gimnaziu, viitorul vrednic preot din Rodna Nouă), în regimentul 63 din Bistrița. Va face parte din prima promoție de ofițeri români de rezervă din Granița Năsăudeană, după desființarea Regimentului Grăniceresc în 1851. Dorea să studieze dreptul la Universitatea din Cluj, dar posibilitățile materiale sărace ale părinților nu i-au permis și a urmat teologia pe care o absolvă în anul 1880. În toamna aceluiași an se căsătorește cu fata preotului din Monor, Paramon Salvan.

În 12 februarie 1881 este numit preot capelan la Rodna. În 1883, după 3 ani de căsătorie, preoteasa Elisabeta Domide moare, lăsând în urmă 2 copii, pe Leonida și Elena.