Coșula este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Buda, Coșula (reședința), Pădureni și Șupitca.
Așezare Comuna se află în sudul județului, fiind vecină cu comuna (la nord), cu comuna (la est), cu orașul Flămânzi și cu comuna (la sud) și cu comuna (la vest). Principala legătură rutieră o face drumul european E58 (pe traseul IașiBotoșaniSuceava), dar și DJ208H.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Coșula se ridică la 3.152 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.944 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (66,97%), cu minorități de romi (26,49%) și ucraineni (1,94%), iar pentru 4,44% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,54%), iar pentru 4,51% nu se cunoaște apartenența confesională.
Istoric La sfârșitul secolului al XIX-lea, Coșula era reședința plășii omonime a județului Botoșani și era formată doar din satul de reședință cu același nume, cu 2714 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 35 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Hârlău a aceluiași județ, având 4630 de locuitori (în satele Copălău, Coșula, Lingurari și Șuptica). La un moment dat, satul Copălău se desprinde și formează comuna Copălău. În 1950, comuna a fost transferată raionului Botoșani din regiunea Botoșani, apoi (după 1952) din regiunea Iași și (după 1956) din regiunea Suceava. În 1964, satul Lingurari a primit denumirea de Pădureni. În 1968, comuna a revenit la județul Botoșani, reînființat, dar a fost desființată imediat, satele ei fiind incluse în comuna Copălău. Comuna a fost reînființată în 2003, în forma actuală.
Politică și administrație Comuna Coșula este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Stema Stema comunei Coșula se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află o arbaletă de aur, cu săgeata îndreptată în sus, surmontând un pod de argint cu un singur arc, zidit cu negru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Hotararea Guvernului 244/2012. Accesat la 16 noiembrie 2014.
Semnificațiile elementelor însumate: Arbaleta reprezintă stema marelui logofăt Gavrilaș Mateiaș, ctitorul mănăstirii de la Coșula. Podul de piatră amintește de vechiul pod construit în secolul al XVIII-lea peste râul Miletin. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Atracții turistice Mănăstirea Coșula Podul medieval din Coșula - pod de piatră din secolul al XVIII-lea
Note
Vezi și Dealul Mare - Hârlău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Legături externe Comuna Coșula
Coșula