Limba francoprovensală sau arpitană (numită în această limbă și în franceză arpitan) este o limbă romanică din grupul limbilor galoromanice, vorbită în partea de centru-est a Franței, vestul Elveției și nord-vestul Italiei, de către aproximativ 77.000 de persoane.
Denumirea de francoprovensală dată de lingviști este motivată de faptul că în esență reprezintă un idiom de trecere între franceză și dialectul provensal al limbii occitane, prezentând trăsături comune cu acestea.
Statut
Limba francoprovensală nu este limbă oficială în nicio țară. În Franța este considerată oficial limbă regionalăPagina Langues régionales (Limbi regionale), pe site-ul Ministerului Culturii (accesat la 4 februarie 2023)., iar în Italia este protejată în calitate de limbă minoritarăLegea nr. 482 din 1999 (accesat la 6 septembrie 2018)., în special în Valea Aosta. UNESCO o repertoriază ca limbă în pericol Christopher Moseley (coord.), Atlas of the World’s Languages in Danger (Atlasul limbilor din lume în pericol), ediția a III-a revăzută și adăugită, UNESCO Publishing, 2010, Map 10, ISBN 978-92-3-104096-2 (accesat la 4 februarie 2023)..
center|thumb|600px|Harta Arpitaniei
Tabel comparativ
{| class="wikitable" style="margin: 1em auto 1em auto" |+ ! Latină || Spaniolă || Francoprovensală || Franceză || Catalană || Occitană || Italiană || Română |- | CLAVE(M) || llave|| cllâf || clef / clé || clau|| clau || chiave || cheie |- | CANTARE || cantar || chantar || chanter || cantar || cantar || cantare || a cânta |- | CAPRA ||cabra || chiévra|| chèvre || cabra || cabra || capra || capră |- | LINGUA || lengua ||lengoua || langue || llengua || lenga / lengua || lingua || limbă |- | NOCTE(M) || noche || nuet || nuit || nit || nuèit / nuèch || notte || noapte |- | SAPONE(M) || jabón|| savon|| savon || sabó || sabon || sapone || săpun |- | SUDARE || sudar || suar || suer || suar || susar || sudare || a asuda |- | VITA || vida || via || vie || vida || vida || vita || viață |- | PLATEA || plaza || place || place || plaça || plaça || piazza || piață |- | ECCLESIA || iglesia || églése || église || església || glèisa || chiesa || biserică |- | FACERE || hacer || fâre || faire || far / faire || fer || fare || a face |- | FABRICA || fragua || favèrge || forge || farga || farga || fabbrica || fabrică |- | MANDUCARE(COMERE) || comer || mengier || manger || manjar || menjar || mangiare || a mânca |- | CASEO(FORMATICUM) || queso || tôma / fromâjo || fromage || formatge || formatge || formaggio || caș, brânză, cașcaval
Note
Bibliografie Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 124-125
Categorie:Limbi romanice