Peripețiile bravului soldat Švejk este titlul prescurtat al romanului satiric neterminat Peripețiile bravului soldat Švejk în Războiul Mondial (în ) de Jaroslav Hašek. Ediția princeps a fost ilustrată de Josef Lada, iar mai recent de Petr Urban.
Inițial, Hašek intenționa să scrie povestea lui Švejk în șase volume. Puțin însă după publicarea celui de-al treilea volum, în 3 ianuarie 1923, Hašek a murit din cauza unui atac de inimă. Primele trei volume se intitulează astfel: În spatele frontului (1921); Pe front (1922); Gloriosul dezastru (1922).
Al patrulea volum, Continuarea gloriosului dezastru (1923), a fost doar început. După moartea lui Hašek, jurnalistul Karel Vaněk a fost rugat de editorul Adolf Synek să completeze romanul neterminat. Această continuare a apărut sub titlul Peripețiile bravului soldat Švejk în prizonieratul rusesc și în revoluție (în ). Osudy dobrého vojáka Švejka v ruském zajetí a v revoluci, databazeknih.cz, accesat 2014-02-13
Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Hašek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, Nimic nou pe frontul de vest de Erich Maria Remarque.Dan Boicea, „Peripețiile bravului soldat Švejk în Războiul Mondial, vol II” se distribuie joi cu „Adevărul”, adevarul.ro, 16 iunie 2010, accesat 2014-02-13
Rezumat Romanul reprezintă o parodie a Primului Război Mondial văzut prin ochii lui Josef Švejk (scris și Schweik sau Schwejk), un tolomac care este mobilizat din nou în armata austriacă la începutul războiului, după ce mai înainte fusese declarat un tâmpit iremediabil de către comisia medicală și începuse să se ocupe cu negoț de câini răpănoși și vagabonzi, pe care îi vindea ca fiind niște câini de rasă.Silviu Vieanu, „Peripețiile bravului soldat Svejk în Războiul Mondial” de Jaroslav Hašek , negotpenet.info, accesat 2014-02-13
În spatele frontului thumb|Švejk dus la oaste de d-na Müller, ilustrație originală de Josef Lada. Romanul începe cu replica d-nei Müllerova, menajera lui Švejk: „Carevasăzică ni l-au ucis pe Ferdinand”, anunțând asasinarea la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand. Povestea continuă în cârciuma La Potirul () din Praga, unde polițaiul sub acoperire Bretschneider îi arestează atât pe Švejk, acuzându-l de înaltă trădare, cât și pe cârciumarul Palivec, pentru crimă de lezmajestate deoarece ar fi dat jos portretul împăratului fiindcă „s-au căcat muștele pe el”.Hašek, vol 1, pp. 7-17 La poliție întâlnește o serie de arestați pentru motive absurde.Hašek, vol 1, pp. 18-30 Švejk este examinat de medicii legiști și trimis la balamuc,Hašek, vol 1, pp. 31-39 însă cei de acolo se leapădă de el și ajunge iar la Poliție.Hašek, vol 1, pp. 40-72 Eliberat, deși reformat ca idiot, este chemat la oaste. Suferind de reumatism, este dus într-un scaun cu rotile, provocând o adevărată manifestație.Hašek, vol 1, pp. 73-81 Este declarat simulantHašek, vol 1, pp. 82-105 și închis la garnizoanăHašek, vol 1, pp. 106-137 de unde este scos de feldkuratul (preot militar) Otto Katz, un bețivan care avea nevoie de o ordonanță.Hašek, vol 1, pp. 138-221 Otto Katz îl pierde pe Švejk la cărți în favoarea afemeiatului locotenent major Lukáš. Deoarece Lukáš își dorea un grifon, Švejk i-l procură pe Max, care se dovedește a fi furat de la colonelul Kraus von Zillergut. Acesta își recunoaște câinele scos la plimbare și, drept pedeapsă, îl transferă pe locotenent, implicit pe Švejk, la Regimentul 91 České Budějovice, care se pregătea să plece pe front.Hašek, vol 1, pp. 222-302
Pe front thumb|Traseul lui Švejk. Roșu: cu trenul, albastru: pe jos, verde: prizonier. Al doilea volum începe cu descrierea călătoriei cu trenul de la Praga la České Budějovice, călătorie care debutează cu constatarea că li s-a furat un cufăr dintre bagaje. Švejk trage, neintenționat, semnalul de alarmă și este dat jos din tren la Tábor. Scapă toate trenurile și, neavând bani sau acte, este expediat pe jos. O ia într-o direcție greșită,Hašek, vol 2, pp. 5-33 rătăcește prin vreo 15 localități și este luat drept spion. Este arestat la Putim și expediat la České Budějovice, unde este închis în cazarma Marianska, pentru trei zile. Acolo trăncănește cu aspirantul teterist Marek.Hašek, vol 2, pp. 34-135 Înante de a li se termina arestul sunt urcați în vagonul arestaților și trimiși cu regimentul 91 la Most. În vagon se urcă și oberfeldkuratul Lacina, beat, care nu putea fi refuzat, având grad superior. Marek povestește pățaniile cu Lumea animalelor. La ora regulamentară de eliberare, doctorul Mráz, comandantul trenului, nervos că nu-i ies la socoteală efectivele, îl lasă pe Švejk în arest. Švejk povestește episodul cu ciorbagiul Schreiter. La Viena, venind de la popotă cu cina oberfeldkuratului, este interceptat de locotenentul major Lukáš. La Most este din nou amestecat în aventurile amoroase ale locotenentului. Trebuind să ducă o scrisorică d-nei Kákonyi, la Királyhid, se întâlnește cu bătrânul genist Vodička. Dl. Kákonyi, care era acasă, își iese din fire, iar Vodička îl dă afară. Honvezii de pe stradă iau apărarea d-lui Kákonyi și se încinge o bătaie. Švejk și Vodička sunt arestați.Hašek, vol 2, pp. 136-227 Cazul ajunge în ziare, dar și la colonelul regimentului, Schröder, alt afemeiat, care-i numește pe Lukáš kompanienkomandant și pe Švejk kompanienordonanz la compania a 11-a și-i scoate pe „Schwejk & Voditschka” de la consiliul de război.Hašek, vol 2, pp. 228-265 Lukáš are nevoie de o altă ordonanță personală și se pricopsește cu morarul Baloun, un mâncău fără pereche. Ca ordonanță a companiei, Švejk intermediază ordinele, dar rechnungsfeldwebelul (sergent de intendență – în traducerile în limba română apare ca plutonier) Vaněk îl lămurește că ordinele de plecare date de Schröder sunt fantasmagorice, deoarece nu există nici conserve, nici vagoane. În final, primesc ordinul de plecare spre Budapesta.Hašek, vol 2, pp. 266-332
Gloriosul dezastru thumb|Statuie din Humenné a lui Švejk, amintind episodul cu pompa. Conservele sunt înlocuite cu o predică eroică. În tren, telefonistul Chodounský povestește cum a fost în Serbia, iar trupa joacă tabinet și poker, povestind și ei. Căpitanul Ságner le ține ofițerilor un instructaj de cifrare a telegramelor cu ajutorul unei cărți, dar nimeni nu înțelege nimic. Cadetul Biegler constată că Ságner avea volumul II, iar ceilalți volumul I. Bineînțeles, le încurcase Švejk. Cadetul Biegler găsește întrebuințarea corectă pentru caietul cu încercările lui de scriitor. Cu burta stricată, are un coșmar în care se vede general, în rai, în fața căpitanului Ságner în postură de Dumnezeu. Din greșeală, ajunge la holerici. Baloun înfulecă toate proviziile lui Lukáš.Hašek, vol 3, pp. 5-94 La Budapesta se anunță declarația de război din partea Italiei și se întârzie mult, timp în care se petrec o serie de episoade grotești. Plecarea se face pe neașteptate, unii pierd trenul.Hašek, vol 3, pp. 95-175 La Humenna, Švejk este trimis de Lukáš să cumpere, pe sub mână, coniac, însă este găbjit de locotenentul Dub. Švejk declară că în sticlă este apă dintr-o pompă, din spatele gării. Dub îi cere s-o bea toată, ca să demonstreze că este chiar apă, iar Švejk se execută. Apoi, Dub îi cere să-i arate pompa din care, spre norocul lui Švejk, curge o apă gălbuie. Batalionsgeschichtsschreiber (cronicar al batalionului) Marek scrie istoria batalionului ticluind-o.Hašek, vol 3, pp. 176-251 Ajung la Sanok, în Galiția, cu două zile înainte de data planificată. Mai departe, merg pe jos. Toți se feresc să-i încartiruiască. Un evreu le vinde o vacă bătrână la un preț exagerat. Švejk și Vaněk sunt trimiși înainte, la Felštyn, să asigure încartiruirea și hrana. Švejk dă peste un prizonier rus care se scălda. La vederea lui Švejk, prizonierul fuge, abandonându-și uniforma. Švejk o îmbracă de probă, este prins de o patrulă de maghiari și introdus într-o coloană de prizonieri ruși.Hašek, vol 3, pp. 252-327
Continuarea gloriosului dezastru thumb|Statuie a lui Švejk in Przemyśl, Polonia Declarând că știe germana, Švejk este „descoperit” de maiorul Wolf că, fiind ceh, „îmbrăcase uniforma rusească de bună voie și nesilit de nimeni”. Generalul Fink von Finkelstein, care se distra organizând tribunale militare improvizate, intenționează să-l spânzure ca dezertor și spion. Însă se lasă convins să-i verifice identitatea.Hašek, vol 3, pp. 329-368 Ca să nu piardă timpul, până vine răspunsul de la Regimenul 91 îl pune pe feldkuratul Martinec să-i administreze lui Švejk binecuvântarea duhovnicească, încă înainte de pronunțarea sentinței.Hašek, vol 3, pp. 369-382 De la Regimentul 91 vine o telegramă prin care se cere ca Švejk să fie trimis la statul-major al brigăzii din Wojalycz. Finkelstein este teribil de dezamăgit. Întors la regiment, locotenentul Dub îl acuză că, deoarece și-a lăsat propria uniformă pe malul lacului, ar fi prăpădit-o, ea fiind uniforma statului, însă colonelul Gerbich îl absolvă de orice vină, îi dă o uniformă nouă și-l trimite la batalion, la Zoltanka. Acolo află că vechea lui uniformă fusese găsită și că sunt probleme la inventar cu două uniforme. Ultimul episod prezintă o dispută dintre Dub și Biegler, tocmai reveniți și ei la batalion.Hašek, vol 3, pp. 383-449
Textul care urmează în volum este scris de Karel Vaněk și nu face parte din romanul lui Hašek.
Personaje Multe dintre situațiile și personajele din roman sunt inspirate din serviciul militar pe care Hašek l-a efectuat în cadrul Regimentului 91 Infanterie din armata austro-ungară. Umorul este obținut și prin limbajul personajelor. Vorbirea stâlcită a cehilor în germană, a nemților și polonezilor în cehă, precum și expresiile din argou sunt greu de tradus. În afară de satirizarea autorităților habsburgice, Hašek relevă corupția și ipocrizia preoților catolici.
Josef Švejk: Eroul principal al romanului, în viața civilă negustor de câini furați. Palivec: Patronul localului "U Kalicha" din Praga, neatent în exprimare, arestat de Bretschneider pentru afirmația că muștele au murdărit portretul împăratului Franz Josef. Bretschneider: Polițist în poliția secretă a guvernului austro-ungar, încearcă repetat să surprindă manifestările antimonarhice ale lui Švejk și ale altora. Sfârșește mâncat de câinii cumpărați de la Švejk în încercarea sa de a-l încrimina. Gardianul șef Slavík: Temnicer crud și corupt, sfârșește el însuși la închisoare, în Cehoslovacia. Capelanul Otto Katz: Capelan militar căzut în patima beției și a jocurilor de noroc. Ca ordonanță, Švejk îl slujește bine, dar acesta îl pierde la cărți în favoarea locotenentului major Lukáš. Locotenentul major Lukáš: Comandantul companiei lui Švejk, un ceh din Boemia de sud. Deși afemeiat, este descris cu simpatie de Hašek. Modelul a fost realul Oberleutnant Rudolf Lukáš din Regimentul 91 în timpul serviciului lui Hašek. C. Parrott, Prefața la The Good Soldier Svejk, Penguin, 1974, p. XI Este etichetat de presa maghiară drept un crai notoriu. După ce Švejk este avansat ordonață de companie, Lukáš primește o ordonanță mai rea. Colonelul Friedrich Kraus von Zillergut: Ofițer austriac idiot, are mania explicațiilor cretine. Švejk aranjează furtul câinelui său pentru a-l oferi lui Lukáš. Răzbunător, colonelul îi trimite pe front. Căpitanul Ságner: Ofițer de carieră, carierist ambițios, comandantul batalionului de marș al lui Švejk. Căpitanul Vinzenz Ságner a fost comandantul Regimentului 91, în care a servit Hašek. Colonelul Schröder: Irascibilul colonel al regimentului lui Švejk, caricatură a vechilor ofițeri din armata Austro-Ungariei. Jurajda: Bucătarul spiritist al batalionului; înainte de serviciul militar a editat o revistă despre ocultism. Își omoară timpul scriind nevesti-sii detalii despre meniurile pe care le gătește pentru ofițeri.