Muzeul Național al Bucovinei

Muzeul Național al Bucovinei (cunoscut simplu ca Muzeul Bucovinei, în trecut Societatea Muzeul, Muzeul orășenesc Suceava, Muzeul Regional al Bucovinei, Muzeul Regional Suceava, Muzeul Județean Suceava, Complexul Muzeal Bucovina) este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902–1903, în stilurile neoclasic și baroc, situată pe strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava.

Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea de „Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal Bucovina”, pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare .

Clădirea muzeului thumb|right|270px|Clădirea în perioada interbelică, când servea ca sediu al Prefecturii județului Suceava Istoric Clădirea care în prezent găzduiește sediul Muzeului Bucovinei și secțiile de istorie și de artă ale acestuia a fost construită la începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar al Sucevei era Franz Des Loges, după planurile arhitectului austriac Julius Bochner. Lucrările la noul edificiu încep în primăvara anului 1902, fiind finalizate în aprilie 1903. Inițial, destinația edificiului este de sediu administrativ al Căpităniei Districtuale (Kreisamt) Suceava. Pe lângă rolul de sediu al Căpităniei Districtuale în Ducatul Bucovinei, clădirea mai adăpostește Oficiul poștal și telegrafic și pe cel vamal.E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 64-65 thumb|left|220px|Aripa nordică a clădirii, adăugată la mijlocul secolului al XX-lea

După Unirea Bucovinei cu România din anul 1918, clădirea servește ca sediu al Prefecturii județului Suceava, iar după 1944 aici funcționează Sfatul popular al orașului Suceava. Acum i se adaugă o nouă aripă, pe latura de nord, ocupată ulterior de Arhivele Statului. Începând din anul 1968 adăpostește Secția de Istorie a Muzeului Județean Suceava.

Între anii 1976–1979 edificiul este supus unor ample lucrări de renovare și de reamenajare interioară, cea mai mare parte a etajului fiind modificată pentru a corespunde cerințelor găzduirii Muzeului de Istorie din Suceava. Sunt recondiționate fațadele exterioare, se montează instalații de semnalizare și prevenire a incendiilor, sunt refăcute casa scării și holul principal și se execută amenajări interioare pentru crearea unui circuit muzeal continuu la etaj. Tot acum, altorelieful de pe frontonul clădirii reprezentând stema monarhiei habsburgice este înlocuit cu un altul ce înfățișează stema Moldovei, mărginită lateral de o cunună. thumb|right|295px|Modulul arhitectural central al clădirii, cu altorelief reprezentând stema Moldovei. Aceasta a fost montată pe fațada clădirii în 1980, în 2015 fiind înlocuită cu stema originală, cea a monarhiei habsburgice.

La data de 15 martie 2014, expozițiile muzeului sunt închise pentru public ca urmare a începerii lucrărilor de restaurare, extindere și modernizare a clădirii.Tibi Bujdei - „Sala Tronului a fost instalată temporar într-un mall, pe durata restaurării Muzeului Bucovinei”, Mediafax, 5 mai 2014 Amplul proiect demarat în primăvara lui 2014 presupune consolidarea clădirii istorice, restaurarea fațadelor, recompartimentarea spațiilor interioare, introducerea unui sistem modern de stingere automată a incendiilor, astfel încât edificiul să corespundă cerințelor unui muzeu contemporan, atractiv pentru turiști. De asemenea, este construit un corp nou, de utilități, unde este creată o zonă de carantină pentru depozitarea temporară a unor obiecte de patrimoniu. Suprafața clădirii este sporită de la 3.000 de metri pătrați la aproximativ 5.000 de metri pătrați. La data de 5 noiembrie 2015, după o absență de 35 de ani, este reamplasată pe frontonul clădirii stema imperială a monarhiei habsburgice. Astfel, fațada edificiului este adusă la starea inițială.Dănuț Zuzeac - „Stema imperială a monarhiei habsburgice și-a făcut reapariția pe Muzeul de Istorie din Suceava după 35 de ani de absență”, în „Adevărul Suceava”, 10 martie 2016

După finalizarea lucrărilor (în valoare de aproximativ 12 milioane de euro), muzeul este redeschis la 31 iulie 2016.Alina Neagu - „Muzeul de Istorie și fosta Cetate de Scaun din Suceava, redeschise oficial după modernizări și restaurări cu fonduri europene”, HotNews, 1 august 2016 În aripa de pe latura de nord a clădirii, ocupată până în 2014 de Filiala Suceava a Arhivelor Statului, se mută secția de artă a Muzeului Bucovinei.Dan Coman - „Arhivele Naționale Suceava vor fi mutate în actuala clădire unde funcționează Serviciul de Pașapoarte”, în „Monitorul de Suceava”, 6 mai 2014

Arhitectură Clădirea are două niveluri (parter și etaj), unde încăperile sunt dispuse simetric. Atât la parter, cât și la etaj, de o parte și de alta, se deschid din holul central, coridoare longitudinale, de-a lungul cărora se înșiruie camerele (câte 25 pe nivel). Modulul arhitectural central, care depășește prin înălțime aripile clădirii, este pus în evidență și de un ușor decroș, în axul căruia se găsește la parter intrarea, iar la etaj un balcon din fier forjat și un altorelief reprezentând stema imperială a monarhiei habsburgice, mărginită lateral de o cunună. Stema este sculptată în gresie și înfățișează un vultur bicefal. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului dinspre strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe orizontală în două registre: cel corespunzător parterului, cu ferestre dreptunghiulare prinse într-un parament de bosaje de tip rustic, și cel superior, cu ferestre deasupra cărora sunt dispuse elemente în relief, fie sub formă triunghiulară, fie sub formă de bare orizontale, alternând grupat. Clădirea are un stil arhitectural eclectic, trăsăturile baroce îmbinându-se cu elemente neoclasice caracteristice edificiilor destinate să găzduiască instituții administrative austriece.„Muzeul de Istorie din Suceava se închide din 15 martie și va fi restaurat”, NewsBucovina, 4 martie 2014 thumb|right|275px|Placă de comemorare a 500 de ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare. Placa s-a aflat pe zidul clădirii muzeului între 2004 și 2014.

Placă memorială La data de 2 iulie 2004, pe fațada clădirii, în stânga intrării principale, a fost amplasată o placă memorială din marmură albă, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Placa conține următorul text: „Dezvelită cu prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt”. O placă memorială similară a fost amplasată la aceeași dată pe un zid al Cetății de Scaun a Sucevei. La începutul lui 2014, placa a fost înlăturată ca urmare a începerii lucrărilor de modernizare și consolidare a clădirii muzeului.

Istoria muzeului Muzeul Bucovinei este cea mai importantă instituție de profil din județul Suceava, fiind constituit în prezent dintr-un ansamblu de muzee și situri medievale dispuse atât în municipiul Suceava cât și pe teritoriul județului.

Înființarea unui muzeu la Suceava este strâns legată de începerea lucrărilor de restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer, după ce, timp de peste două secole, cetatea a fost părăsită și ruinată. Încă din 1887, primăria orașului ia hotărârea de a interzice distrugerea zidurilor cetății și pășunatul în apropierea acesteia. În perioada 1895–1904 se efectuează lucrări de degajare a ruinelor cetății, care fuseseră acoperite în timp cu pământ, au loc primele săpături arheologice și sunt consolidate părțile amenințate de prăbușire. thumb|left|240px|Apariția muzeului este strâns legată de lucrările arheologice efectuate la Cetatea de Scaun a Sucevei între 1895–1904

Pentru a împiedica dispersarea materialelor descoperite în urma lucrărilor de la Cetatea de Scaun sau mutarea lor la Muzeul Regional din Cernăuți (recent înființat), la propunerea profesorului Iosef Fleișer, se solicită autorităților austriece ale vremii înființarea unui muzeu local la Suceava. Prin urmare, Dieta Bucovinei aprobă statutele Societății „Muzeul” la data de 7 noiembrie 1899.Muzeul Bucovinei - Istoric Rolul declarat al noii înființate societăți este acela de a servi la cunoașterea țării din punct de vedere arheologic, istoric, artistic, etnografic și de științele naturii. La 4 ianuarie 1900 are loc adunarea de constituire a Societății „Muzeul”, prezidată de Franz Des Loges, primarul de atunci al orașului. Comitetul ales este format din intelectuali suceveni. Cel care reușește o primă inventariere a patrimoniului adunat, încă nesistematizat, este Alfred von Peyersfeld. Acesta realizează primele registre de inventariere, iar ca urmare a activității întreprinse, este astăzi considerat a fi primul muzeograf din Suceava.

Între primele spații care adăpostesc exponatele muzeului sunt două săli din cadrul noului hotel de la acea vreme al orașului Suceava, iar apoi, din 1906, câteva încăperi din cazarma orașului. La 6 august 1906 aici se deschide prima expoziție, primul ghid fiind numit Alfred von Peyersfeld. Datorită creșterii exponențiale a patrimoniului muzeal, una dintre cele mai importante probleme cu care s-a confruntat muzeul în primele decenii ale existenței sale a fost lipsa unor spații adecvate pentru expoziții.

În 1912 apare la Cernăuți prima lucrare despre activitatea muzeului sucevean, editată de același von Peyersfeld. Lucrarea prezintă motivele înființării muzeului, etapele de constituire și organizarea sa. Lista membrilor fondatori cuprinde 46 de nume (profesori, avocați, moșieri, membri ai clerului, funcționari ai statului), iar lista membrilor activi 51 de nume. Karl Romstorfer este menționat ca membru onorific. thumb|right|240px|Sediul muzeului între 1918–1928, astăzi Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”

După Unirea Bucovinei cu România din 1918 are loc reînființarea muzeului, de data aceasta sub administrație românească. În decembrie 1923, prefectul Sucevei solicită Ministrului Artelor trecerea Societății Muzeului Local, inițial cu statut privat, în proprietatea Primăriei. La scurt timp, în 1924, la Tribunalul Suceava este înscrisă ca persoană juridică Societatea Muzeul din Suceava. Instituția are ca scop explorarea și cercetarea orașului Suceava și a împrejurimilor sale și prezentarea către public a descoperirilor sub formă de expoziții, lucrări și articole. thumb|left|240px|Palatul Administrativ din Suceava, sediul muzeului în perioada 1928–1932

La inițiativa preotului Constantin Morariu, în anul 1928 este inaugurat muzeul închinat compozitorului Ciprian Porumbescu (1853–1883), ca secție a Muzeului orășenesc. Între exponate se numără violoncelul artistului, portrete, fotografii de epocă, partituri, scrisori, obiecte personale.

După Primul Război Mondial colecțiile muzeului sunt mutate în clădirea Liceului de Fete „Doamna Maria” (astăzi corpul A al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”). Sunt adăpostite aici timp de zece ani, până în 1928, când sunt din nou mutate, de data aceasta în clădirea Primăriei (astăzi Palatul Administrativ). Se resimte lipsa unor spații corespunzătoare atât pentru „muzeul nomad” (după cum l-a numit profesorul Alexandru Leca Morariu), cât și pentru biblioteca orașului. thumb|right|240px|Casa Națională din Suceava a găzduit muzeul în perioada 1932–1968

Primul edificiu adecvat găzduirii unor instituții culturale este Casa Națională. Aceasta era construită în stil clasic după proiectul arhitectului Konrad Bittner, fiind formată din două corpuri, primul ridicat la începutul secolului al XX-lea, cel de-al doilea ridicat între anii 1926–1932. Casa Națională este inaugurată la data de 8 mai 1932. Tot acum, aici se mută Muzeul orașului și Muzeul „Ciprian Porumbescu”, alături de alte instituții culturale locale precum Biblioteca Centrală (astăzi Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”), Școala Română și Însoțirea orășenilor români, Casinoul funcționarilor români.