Vad (în , Archivdateien Rumänien, iar în Harta Iosefină, Váád) este un sat în comuna Șercaia din județul Brașov, Transilvania, România.
Originea denumirii localității În legătură cu originea numelui satului „Vad”, există două păreri pe care le prezentăm, în continuare. Prima părere, în ordine cronologică, o avem de la Augustin Bunea, fiu al satului, academician, istoric și canonic mitropolitan la Blaj, prieten apropiat cu Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu. În lucrarea sa, apărută postum, „Încercare de Istoria Românilor până la 1382” Augustin Bunea, (1912), Încercare de Istoria Românilor până la 1382, (Ediția Academiei Române, București)., Augustin Bunea susține că multe sate din Țara Făgărașului își au numele de la cel al întemeietorului. Cea de-a doua părere o avem de la lingvistul Sextil Pușcariu care, într-un articol, Numele satelor noastre, radiodifuzatConferință ținută la Radio București, la 24 mai 1934, iar apoi tipărit în revista „Țara Bârsei”Sextil Pușcariu, Numele satelor noastre, in „Țara Bârsei”, 1934, Nr. 5, Brașov, p. 388., în anul 1934, care apărea la Brașov, susține că:
Geografie
Satul Vad este așezat în Țara Făgărașului, la poalele Munților Făgăraș, fiind străbătut, cam de la Sud spre Nord, de Valea ȘinciiC. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 455., un afluent important al râului Olt. În stânga pârâului se află o parte mai mică din sat, denumită Peste Vale, iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, pârâul Șinca este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe șoseaua asfaltată care leagă satul Vad de Dumbrava Vadului, a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între cele două părți ale satului. Acesta a înlocuit un alt pod ceva mai vechi, din lemn, care fusese construit în anul 1955 și devenise, în ultimii ani, nesigur.
Vadul se află la 5 km, spre Sud de satul Șercaia, pe Drumul Național DN73A și la circa 18 km, pe șosea, de municipiul Făgăraș. Localitățile limitrofe sunt Șercaia (centrul de comună), spre Nord, Perșani, spre Est, Șinca Veche, Ohaba și Șercăița, spre Sud, Bucium și Toderița, spre Sud-Vest, iar Mândra, spre Nord-Vest.
Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcții).
Istoric 250px|thumb|Brățară de aur dacic, cu capete de cal, descoperită la Vad și păstrată la Muzeul de Istorie a Artei din Viena (Kunsthistorisches Museum), Austria. thumbnail|Mircea cel Bătrân În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se găsea așezată undeva pe pârâul UrășaUrășa izvorăște aproape de Dumbrava Vadului și se varsă în râul Olt. Cf. C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, pp. 455 - 456., localitatea numindu-se Săliște, în Braniștea Urășei, (atestată în anul 1400, într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului ToderițaC. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 456., populația a început să se mute la vreo 3 – 4 km spre răsărit, în locul în care se găsește astăzi satul Vad.
Cea mai veche mențiune referitoare la Vad datează din secolul al XV-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417Vezi: Valentina Popa - Țara Făgărașului sub stăpânirea domnilor munteni, in Cumidava VI, (1973), Muzeul Județean Brașov, Brașov., Mircea cel Bătrân a întărit lui Ion, lui Borcea„O parte a acestei familii a trecut în Săliște”. In C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 456 și lui Calian„Din Caliani se trage generalul austriac Caliani, care s-a remarcat în revoluția dela 1848.” Vd. C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 456.,Se specificau unele părți de hotar a căror toponimie se menține și astăzi.Toponime românești pe teritoriul satelor Șercaia și Vad existente și astăzi: Valea Seacă, Scurta, Urășa, Toplița, Ruptura, Belciug, Băluș, Gura Văii, Sub Coastă; Vd. C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 392. Menționăm că și în prezent există la Vad numele de familie Borcea, iar numele de familie Calian se întâlnește în satul vecin, Șinca Veche, din comuna Șinca.
La recensământul (conscripțiunea)Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vad, erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vadul anului 1733, trăiau circa 365 de suflete,Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 303. toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: Iuon și Stan (în ortografie ungurească, Sztán), ambii uniți, precum și o casă parohialăÎn latină, în original: Domus parochialis, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân În limba latină, în original: Foenata currum: 6,... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos.În latină, în original: Archidiaconatus VenecziensisAugustin Bunea, (1900), p. 409. Numele localității (Vád), precum și al preoților (Iuon și Sztán), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din maghiari.Augustin Bunea, (1900), p. 303.
În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat.
Economie 200px|thumb|right|Stradă în Vad, la 24 noiembrie 2007 La Vad, localnicii se ocupă cu creșterea animalelor, cultivarea plantelor. O parte din localnici lucrează în întreprinderi și instituții din localități apropiate: Șercaia, Făgăraș, sau mai îndepărtate: Ghimbav, Brașov...
Rețeaua de curent electric a fost introdusă în localitate în anul 1957. Infrastructura oferă, de asemenea, rețea de telefonie și internet, gaze naturale. Funcționează câteva rețele de apă curentă și de canalizare.
Instituții școlare 250px|thumb|right|Școala din Vad, la 24 noiembrie 2007 La Școala din Vad, în prezent, funcționează o grădiniță și o școală primară, cu clasele I - IV, care depind de școala generală din Șercaia, centrul de comună.
Istoricul instituțiilor școlare Din 1820 până în 1878 Primele menționări ale instituțiilor școlare din Vad ajung la anul 1820, primul dascăl cunoscut fiind Toader Damian, care susținea lecțiile în propria sa locuință și-i învăța pe elevi slovele. Acest prim învățător, de care avem cunoștință că a activat la Vad, a murit în anul 1858C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, [Sibiu], 1928, p. 458.. Un învățător, care i-a urmat a fost Iacob Cocișiu, care își ținea și el lecțiile acasă. Cei doi învățători nu primeau salariu, însă erau scutiți de serviciul militar pe care ar fi trebuit să-l satisfacă, știind că Vadul era un sat grăniceresc, iar grănicerii erau oameni liberi, dar trebuiau să poarte arme și să facă serviciul militarC. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, ..., p. 458.. Au urmat alți doi învățători, Gheorghe Raica și Eftimie Urian, în timpul cărora a fost realizată prima construcție școlară din VadÎntre anii 1845 - 1846., cu 2 săli de clasă, pe locul actualei școli. Un învățător era la clasa de băieți, iar altul la clasa de feteC. Stan, op. cit. p. 458.. Aceeași situație a continuat până în anul 1878. Printre învățătorii care au activat la Vad, îi amintim pe Isailă Damian, la clasa de fete și pe Manase Damian, la clasa de băiețiSe întitula dascăl de prunci.. S-au pensionat în anul 1878. Manase Damian, era absolvent al școlii normaleEra absolvent al școlii de învățători. din Orlat.
Din 1878 până în 1924 Din 1878, au urmat, pe rând și pentru scurt timp, Gheorghe Boeriu, Tamaș Pop și Arseniu Bunea. Gheorghe Boeriu era absolvent al școlii normale din Deva, iar după puțin timp, în anul 1879, a emigrat în DobrogeaC. Stan, op. cit., p. 458., proaspăt integrată României. Aici a servit învățământul românesc vreme îndelungată. Gheorghe Păsărariu, absolvent al școlii normale din Blaj, a fost învățător începând din anul 1880 și a educat elevii din Vad, până în anul 1898, când a ieșit la pensie. Elevii din clasele superioare mergeau la școala grănicerească din satul vecin, OhabaSatul Ohaba se află la circa 3 kilometri, spre sud, de Vad., care avea trei posturi de învățători și se bucura de un bun renume între locuitorii Țării Făgărașului. Absolvenții școlii din Ohaba puteau să-și continue studiile în școlile secundareC. Stan, op. cit., pp. 458 - 459.. Din anul 1898, la școala din Vad a activat și învățătorul Gheorghe Cosma, absolvent de școală normală. După pensionarea învățătorului Gheorghe Păsărariu, în 1898, i-a urmat învățătorul Octavian Pop. În anul 1892, s-a construit o parte din corpul actual al școlii, cu două săli de clasă, cancelarie pentru director, de către parohia greco-catolică din sat. În anul 1910, a apărut cel de-al treilea post de învățător la Vad, iar în anul 1923, după Marea Unire, cel de-al patruleaC. Stan, op. cit., p. 459.. În anul 1913, s-a construit o nouă sală de clasă, mai spațioasă, cu scopul de a o folosi și pentru activități culturale și festive.
Grădinița de copii a fost înființată în anul 1922, prima educatoareConducătoare era titlul folosit. fiind Elena Veleanu, originară din Craiova. Acesteia i-a urmat, din 1924, Lavinia C. Pop. În acea vreme, grădinița ocupa un spațiu închiriat.
Obiective turistice Dumbrava Vadului
Satul este renumit datorită milioanelor de narcise (Narcissus stellaris), (coprine, în limbajul localnicilor), care înfloresc, în luna mai, printre stejarii seculari din Dumbrava Vadului, cunoscută și sub numele de Poiana Narciselor, care se întinde pe 400 ha și reprezintă un monument unic în lume, și care se află la circa 4 kilometri de sat, pe șoseaua asfaltată DC 65. Localnicii folosesc mai ales denumirea de Pădurea Vadului. Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „industrial” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de existență. O parte din teritoriul Pădurii Vadului face parte dintr-o rezervație naturală de interes național (arie protejată).
Plugarul thumbnail|180px|right|Plugarul, Vad, 1 mai 1978
O altă atracție turistică, deosebit de frumoasă și destul de rară (o mai întâlnim doar în alte patru sate făgărășene) este Plugarul. Se desfășoară în a doua zi a Sfintelor Paști (în Lunea Luminată). Se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat. Un obicei arhaic, asemănător îl putem întâlni pe Valea Marei, în județul Maramureș și se numește Boii Sângeorzului, iar un altul îl întâlnim tot în Maramureș. Este vorba de Tânjaua.
Cântecele de seceriș Până la venirea comunismului, se mai puteau întâlni obiceiurile de seceriș și auzi cântecele acestor munci agricole, specifice Sudului Ardealului, de exemplu Dealul Mohului. Dar aceste obiceiuri, din nefericire, s-au pierdut definitiv.
Târguri Pe 9 februarie, 29 iunie și 20 noiembrie, anual, în Vad sunt organizate târguri de animale și alte produse.
Ceata de feciori Monumente