Răcari este un oraș în județul Dâmbovița, Muntenia, România, format din localitățile componente Bălănești, Colacu, Ghergani, Ghimpați, Mavrodin, Răcari (reședința), Săbiești și Stănești. A fost declarat oraș prin Legea nr. 543 din 25 noiembrie 2004.
Așezare geografică Orașul Răcari se află situat în partea de S-E a județului Dâmbovița. Orașul este așezat în Câmpia Titu la o altitudine de față de nivelul mării, fiind brăzdat de cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu comunele Bilciurești și Cojasca la nord; cu Tărtășești, Ciocănești, Slobozia Moară și Lungulețu la sud; cu Butimanu la est; și cu Conțești și Cornățelu la vest.
Istoric Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung. Crucea a fost ulterior mutată în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului al XX-lea. Pe cruce se arată că a fost ridicată de Ștefan Vătaful de bărbieri și de alți meșteri de refetul său. De atunci, punctul a început să se numească Podul Bărbierului și drumul între Târgoviște și București a început să fie scurtat pe aici.
Cea mai importantă lucrare ce tratează istoria localității este o monografie a satului Răcari, editată în 1939 în Târgoviște la Tipografia și Legătoria de cărți „Viitorul”, sub semnătura magistratului Nicolae M. Popescu-Răcăreanu, sub titlul „Moșnenii Răcăreni-Ot Boanga”. În această monografie se vorbește despre un ins care și-a așezat aici locuința și că acesta s-a numit Ghimpatul. Așezarea a fost la început pe malul drept al pârâului Colentina, așa cum reiese din actul de împărțeală din data de 6 februarie 1756.
În 1865, satul a luat denumirea oficială de Podul Bărbierului. Denumirea comunei Podu Bărbierului a fost schimbată în Răcari în anul 1911, an în care au fost date în folosință și noile clădiri ale școlii generale și ale primăriei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Podu Bărbierului făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița avea 1041 de locuitori, o biserică și o școală în unica sa localitate. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului, funcționau în aceeași plasă și comunele Ghergani și Vizurești. Comuna Ghergani avea în compunere satele Ghergani, Mavrodin, Colacu și Săbiești, cu 1750 de locuitori. Aici funcționau o moară cu aburi, trei biserici și două școli una la Ghergani și alta la Colacu. În Ghergani este înmormântat, împreună cu familia sa, Ion D. Ghica, fost Bei de Samos, și un mare scriitor, care a construit în anul 1872 o stație de cale ferată, apoi Școala generală, cladirea Judecătoriei Plasa Ghergani și multe alte obiective social-culturale. Comuna Vizurești era formată din satele Vizurești, Ghimpați și Priseaca, având în total 1297 de locuitori; în ea funcționau două biserici și o moară de apă.
Denumirea comunei Podu Bărbierului a fost schimbată în Răcari în anul 1911 și se păstrează și astăzi. În 1925, comuna Răcari avea 1712 locuitori și făcea parte din plasa Ghergani a aceluiași județ. Reședința acestei plăși era comuna Ghergani, cu 3150 de locuitori în satele Bălănești, Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești. Cealaltă comună de pe actualul teritoriu al orașului, Vizurești, avea în compunere în 1925 satele Vizurești și Ghimpați, cu 1390 de locuitori.
În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată oraș.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Răcari se ridică la 6.306 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.930 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,47%), cu o minoritate de romi (3,22%), iar pentru 8,12% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,15%), cu o minoritate de penticostali (1,19%), iar pentru 8,59% nu se cunoaște apartenența confesională.
Cultură și edificii religioase
Domeniul și Conacul „Ion Ghica” din Ghergani este cel mai important monument istoric laic din întreaga zonă (cod LMI: DB-II-a-A-17501). Aici a fost reședința de vară a lui Ion Ghica (scriitor, economist, diplomat și prim-ministru al României). Conacul a fost un centru cultural și politic major în secolul al XIX-lea, fiind vizitat de personalități uriașe precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Dimitrie Sturza.
În vatra orașului Răcari și în satele componente se găsesc mai multe lăcașuri de cult cu o valoare istorică și arhitecturală deosebită:
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Răcari – Este cel mai impunător lăcaș de cult din localitate (Parohia Răcari I). Construită în stil bizantin între anii 1925 și 1964, pe un teren donat de filantropul local Iorgu Dumitrescu, biserica este monumentală și deține o caracteristică rară pentru bisericile parohiale: o structură formată din șapte turle, motiv pentru care contemporanii au supranumit-o „Sfânta Sofia” a regiunii. Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” (Parohia Răcari II) – Cunoscută local și ca „Biserica Boanga”, actuala construcție din cărămidă datează din anul 1845 (cu modificări în 1894), fiind ridicată pe locul unui vechi lăcaș din lemn. Capela familiei Ion Ghica din Ghergani – Construită în anul 1869 în incinta domeniului boieresc din satul component Ghergani, capela este monument istoric și adăpostește mormântul marelui scriitor și om politic Ion Ghica. Biserica „Sfânta Treime / Buna Vestire” din Mavrodin – Un monument istoric valoros (cod LMI: DB-II-m-B-20227), ctitorit în jurul anului 1840. Biserica „Sfinții Voievozi” din Stănești – Parohie istorică ce deține trei hramuri și care administrează și capelele din satele mici Bălănești și Săbiești.
Politică și administrație Orașul Răcari este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Economie Orașul Răcari este o localitate a cărei economie nu are o ramură preponderentă, menținându-se un echilibru stabil între producția agricolă și sectorul industrial-comercial. În localitate își desfășoară activitatea un număr de aproximativ 150 de agenți economici activi.
Industrie și construcții Profilul industrial al orașului s-a reorientat după anul 2000 către domenii dinamice, principalele ramuri fiind metalurgia, prelucrarea lemnului, confecțiile și textilele. Cele mai mari cifre de afaceri de pe raza localității sunt generate de companii din domeniul structurilor și construcțiilor metalice, precum Mega Construct Metal și Euro Mega.
O investiție majoră în sectorul industrial o reprezintă complexul gigantului belgian United Petfood, o fabrică de hrană pentru animale de companie construită în localitate printr-o investiție estimată la 35 de milioane de euro, ce utilizează facilități de depozitare, silozuri și hale de producție moderne întinse pe o suprafață de peste 23.000 mp.
Agricultură și piscicultură Poziționarea în Câmpia Titu favorizează agricultura intensivă, axată pe cultivarea cerealelor și legumicultură. Sectorul agroalimentar este completat de unități locale de procesare a cărnii, morărit și panificație.
De asemenea, orașul dispune de o componentă piscicolă dezvoltată, exploatațiile de profil fiind amenajate pe pârâul Baranga, în zonele localităților componente Colacu și Săbiești, însumând amenajări întinse pe zeci de hectare.
Comerț și servicii Funcția istorică de tranzit a localității (cunoscută în trecut sub numele de Podu Bărbierului) favorizează micul comerț și serviciile de proximitate. Rețeaua comercială locală este formată din magazine specializate cu capital privat, depozite de materiale de construcții și unități destinate serviciilor auto, retailul modern fiind reprezentat și de unități ale marilor lanțuri de magazine (ex. Profi).
Personalități Ionelia Zaharia (n. 1985) – canotoare.
Note
Legături externe
Primăria orașului Judecătoria Răcari
Răcari Răcari Răcari