Ghidigeni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Gara Ghidigeni, Gârbovăț, Gefu, Ghidigeni (reședința), Gura Gârbovățului, Slobozia Corni, Tălpigi și Tăplău. Prima mențiune scrisă a localității apare în 1803.

Etimologie Comuna ar purta numele (după o legendă locală) a unui haiduc pe numele său Ghidic. La 26 iulie 1834 este întrebuințată forma Ghidiceni, care apoi a devenit Ghidigeni; Satele comunei Gara Ghidigeni Satul poartă o denumire cu o origine geografică, fiind numit astfel datorită stației de cale ferată cu același nume; Gârbovăț Transcris și sub forma Grabavăț, satul a preluat numele unui pârâu pe care îl străbate, derivat din slavul vruba sau vorbov, ce se traduce salcie; Gefu Cel mai probabil numele acestui sat ar avea o origine onomastică, de la forma Jeful sau de la un anume haiduc din ceata lui Ghidici Gefeanu. Sunt derivate de la onomasticul Gefu și alți termeni cum ar fi: Taful, Teful, Tiful, însă nu se poate preciza dacă aceste forme ar avea o legătură cu numele satului. Prin 1855, acest sat era denumit nu doar Gefu ci și Bălăneasa. Un anume Nicolae Geful (cu o origine etimologică necunoscută) locuia la 30 iunie 1742, în ceea ce este astăzi localitatea vecină Priponești;(1985), Condica lui Dimitrie Mavrocordat, nr. 711, Ediție Corneliu Istrati Gura Gârbovățului Acest sat poartă o denumire geografică, datorită așezării sale la vărsarea „gura” pârâului Gârbovăț în Bârlad; Slobozia Corni În secolul al XVIII-lea, satul era sub proprietatea Smarandei Cornea de aici și toponimicul Corni, ce a creat pe această moșie cu ajutorul unui hrisov domnesc, o „slobozie”, ceea ce însemna locuitori aduși de prin alte țări, ce erau scutiți „slobozi” de dări. Forma corectă a toponimicului este Slobozia Cornii; Tălpigi Numele comunei provine de la substantivul „talpă”. Iorgu Iordan explica acest toponimic ca fiind o „nuanță metaforică” a aceluiași cuvânt talpa, cu sensul de „poala dealului sau muntelui”. În 1487 se mai numea și Mohila, iar satul se afla sub stăpânirea lui Maruca, fiica unui anumit Tălpig. Existența acestui nume ar putea dovedi faptul că numele satului s-ar putea trage și de aici; Tăplău Acest sat poartă denumirea de la onomasticul Talpă, iar o altă legendă trasează originea etimologică a localității în jurul unui anume haiduc din ceata lui Ghidici, numit Tăplău. Acest toponimic a fost folosit și în ținutul Botoșani la 6 iunie 1635. Un alt document din 20 iunie 1613 îl amintește pe Lazor Tălpău, însă editorii acelui document îl consideră o origine „îndoielnică”.;

Geografie Comuna se află în marginea nordică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Bârlad. Este străbătută de șoseaua județeană DJ240, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN24) și spre sud de și (unde se termină în același DN24). La Tăplău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ240A, care duce spre est la .

Istoric Vestigii și descoperiri arheologice Teritoriul comunei poartă mărturiri istorice ce consemnează prezența oamenilor pe aceste meleaguri încă de pe timpurile străvechi, preistorice. Anumite urme de existență umană din Epoca Bronzului Mijlociu și Târziu sunt prezente și pe teritoriul comunei.

Sfârșitul Epocii bronzului este reprezentată de o așezare de tip cenușar descoperită pe teritoriul satului Gârbovăț. Această așezare este una dintre cele mai mari de acest tip din țară, făcându-se aici săpături arheologice importante. Istoria comunei (pe sate) Gara Ghidigeni Satul a fost constituit în 1889, în jurul stației de cale ferată cu același nume; Gârbovăț Satul este atestat la 3 iunie 1786. Documentele întocmite la această dată sunt reamintite într-un zapis din 3 septembrie 1810;(1932), Documente răzășești, vol. I, pag. 5051); Gefu Satul este atestat la 1812, inițial ca moșie; Ghidigeni Satul și reședința comunei este atestat documentar din 1803; Gura Gârbovățului S-a format înainte de anul 1871, la sud de satul Ghidigeni. A fost inclus în acest sat din 1925 până în 1932 când a fost reînființat mai la nord; Slobozia Corni Atestat documentar undeva prin secolul al XVIII-lea, la fel ca și satul Tălpigi a aparținut cândva de comuna Negrilești; Tălpigi Satul este atestat documentar din 12 aprilie 1628. Pentru o vreme a aparținut și de comuna Negrilești alături de satul Slobozia Corni. Pe 9 octombrie 1487, mai era numit și Mohila, iar între anii 1830 și 1838 se mai înregistrau și denumirile de Tălpești sau Tălpășești; Tăplău Satul apare ca moșie în fostul ținut Tutova la 25 iunie 1839, fiind denumit și Tăplăul;Foaia sătească, nr. 15, pag. 7475, 9 iulie 1839

Evoluție administrativă Comuna Ghidigeni în Ținuturile Moldovei (până în anul 1864) În Condica Liuzilor din 1803 ce prezintă o statistică exactă a Moldovei, se consemnează faptul că teritoriul ce compune actuala componență administrativă a comunei Ghidigeni era împărțită între două ținuturi și două ocoale: ținutul Tutova (unde sunt consemnate trei sate ale comunei: Gârbovăț, Gefu și Ghidigeni), aparținând de ocolul Corod și ținutul Tecuci (unde sunt consemnate alte două sate ale comunei: Slobozia Corni și Tălpigi ambele aparținând de comuna Negrilești), aparținând de ocolul Nicorești.

Sfârșitul secolului al XIX-lea

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Corod a județului Tutova, și era formată din satele Ghidigeni, Tălpău, Gârbovățu, Gura Gârbovățului și Gefu, având în total 850 de locuitori ce trăiau în 270 de case. În comună existau o școală primară de băieți și o biserică.

Perioada interbelică

În 1912 a fost încheiat Actul de măsurătoarea și hotărnicia islazului comunal pentru satele Ghidigeni, Gura Gârbovățului și Tăplău, un act semnat de către N. Z. Chrissoveloni. S-a oferit prin acest document aproximativ 172 ha. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă și cu aceeași alcătuire, având o populație de 1754 de locuitori.

Regimul comunist până în prezent

În 1950, comuna a fost transferată raionului Bârlad din regiunea Bârlad. Patru ani mai târziu se înființează comuna Tălpigi (prin desprinderea sa de comuna Negrilești, cu satele Slobozia Corni și Tălpigi dar care ulterior este desființată și inclusă în comuna Ghidigeni). Atunci figurează ca sat al comunei Ghidigeni și localitatea Gara Nichișeni. În 1956, comuna Ghidigeni a trecut în cadrul raionului Tecuci din regiunea Galați. În același an, satul Gara Nichișeni este redenumit în Gara Iacomi. În 1968, a trecut la județul Galați. Tot atunci, satul Gara Iacomi a fost desființat și absorbit de satul Ghidigeni.

Atracții turistice Monumente istorice Trei obiective din comuna Ghidigeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Galați ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic reprezentat de o așezare din Epoca Bronzului Târziu (secolele al XIII-lea–al XII-lea î.e.n., Cultura Noua). Alte două sunt monumentele istorice de arhitectură reprezentate de ansamblul conacului Chrissoveloni (sfârșitul secolului al XIX-lea) de lângă primăria din Ghidigeni — ansamblu alcătuit din conacul propriu-zis și unele construcții anexe — și cavoul familiei Chrissoveloni (sfârșitul secolului al XIX-lea) aflat pe malul drept al râului Bârlad.

Obiective de vizitat Conacul Chrissoveloni Acest conac datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ansamblul include conacul principal și câteva clădiri anexe. Cavoul familiei Chrissoveloni, situat pe malurile Bârladului;

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ghidigeni se ridică la 6.212 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.821 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,52%), cu o minoritate de romi (9,58%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,94%), iar pentru 11,04% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Ghidigeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Galerie de imagini

Note

Vezi și Gara Ghidigeni

Legături externe Ghidul Primăriilor, Primăria Ghidigeni

Ghidigeni