thumb|upright=1.5|Diagrama lui Kepler a elementelor orbitale. F periapsă, H apoapsă, linia roșie dintre ele este linia apsidelor. Apside (la singular: apsidă), în astronomie, desemnează două puncte extreme ale orbitei unui corp ceresc pentru care distanța este minimă (apsidă inferioară, sau periapsidă ori periapsă) sau maximă (apsidă superioară, sau apoapsidă ori apoapsă) în raport cu focarul acestei orbite.
La singular, cuvântul se folosește mult mai rar, pentru a desemna unul sau celălalt dintre cele două puncte.
Linia care leagă periapsida și apoapsida unei orbite date este numită linia apsidelor sau linia apsidială. Cea mai lungă linie care unește cele două puncte cele mai îndepărtate este axa principală a apsidei sau axa majoră.
Altă explicație și etimologie Noul dicționar universal al limbii române (2007) dă explicația următoare: „apsidă, apside f. fiecare din extremitățile axei mari a orbitei unui corp ceresc. [Din fr. apside, lat. apsida]”.Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007).
Terminologie În cazul unei stele și al principalelor obiecte din sistemul solar, un termen specializat înrudit, care poate fi folosit, este indicat în tabelul de mai jos. Numele acestor puncte depinde de corpul ceresc de referință; ele sunt formate folosindu-se de rădăcina greacă a denumirii acelui corp, care este în general numele unei zetăți.
Totodată, alături de perechile periheliu și afeliu, perigeu și apogeu, perechile periastru și apoastru sunt folosite în mod curent.
Corpul de referință Rădăcina greacă provine din: periapsida apoapsida Galaxie galaxias (gala: „lapte”; Calea lactee) Perigalacticon Apogalacticon Gaură neagră melos (negru) Perimelasmă Apomelasme Stea asteros Periastru Apoastru Soare Helios (personnificarea Soarelui) Periheliu Afeliu / Apheliu Remarcă: Se poate nota că în termenii Apheliu, Aphermă și Aphadă, „ph” apare ca un fel de „artefact” datorat apropierii dintre elementul de compunere „apo” (cu sensul de „depărtare”), (cu apocopa lui o) și rădăcina care începe cu h. Totuși, grafia « Aph » poate fi pronunțată Af- ; poate fi considerat drept un „ph” de formație «exotică».Este de notat că « apheliu » poate fi considerat pronunțat corect „afeliu”, întrucât cuvântul grecesc la care se raportează este αφήλιον; pronunțarea 'ap-heliu' este considerată drept o hipercorectitudine. Mercur Hermes (zeu al comerțului) Perihermă Aphermă Venus Cythera Pericytheră Apocytheră Terra / Pământul Gaia (zeița Pământului mamă) Perigeu Apogeu Luna Selene (zeița Lunii pline) PeriseleniuIoan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu Aposeleniu Marte Ares (zeul războiului) Periareu Apoareu Jupiter Zeus (regele zeilor) Perizen Apozen Saturn Cronos (regele titanilor) Perikron Apokron Uranus Uranos (personificarea cerului senin) Priuran Apuran Neptun Poseidon (zeul mării) Periposeidă Apoposeidă Pluto Hades (zeul infernului) Perihadă Aphadă
Termenii perilună sau apolună (pentru satelitul natural al unei luni), perijov sau apojov (pentru un satelit al lui Jupiter) trebuie evitați.
Uneori sunt întâlniți termenii pericynthe sau apocynthe în cazul unui satelit artificial al Lunii.
Poziții relative ale apsidelor planetelor din Sistemul Solar Cele două imagini de mai jos arată pozițiile relative ale periapsidelor (în verde) și apoapsidelor (în roșu) ale planetelor din Sistemul Solar, în epoca noastră.
Cea din stânga sus este pentru planetele din interiorul centurii de asteroizi, iar cea din dreapta jos este pentru planetele din afara centurii de asteroizi.
375px|left|thumb|Poziția relativă a periapsidelor (în verde) și apoapsidelor (în roșu), pentru planetele din interiorul centurii de asteroizi, din Sistemul nostru Solar.
375px|right|thumb|upright=1.5|alt=Poziţia relativă a periapsidelor (în verde) şi apoapsidelor (în roşu), pentru planetele din afara centurii de asteroizi, din Sistemul nostru Solar.|Poziția relativă a periapsidelor (în verde) și apoapsidelor (în roșu), pentru planetele din afara centurii de asteroizi, din Sistemul nostru Solar.
Datele periheliilor și afeliilor Pământului din 2007 până în 2020
Datele și timpul periheliilor și afeliilor pentru mai mulți ani trecuți și viitori sunt listați în tabelul următor: (calculated by Solex 11)
Anul Periheliul Afeliul Data UTC Data UTC 20073 ianuarie 19:43 6 iulie 23:53 20082 ianuarie 23:51 4 iulie 07:41 20094 ianuarie 15:304 iulie 01:40 20103 ianuarie 00:09 6 iulie 11:30 20113 ianuarie 18:32 4 iulie 14:54 20125 ianuarie 00:32 5 iulie 03:32 20132 ianuarie 04:38 5 iulie 14:44 20144 ianuarie 11:59 4 iulie 00:13 20154 ianuarie 06:36 6 iulie 19:40 20162 ianuarie 22:49 4 iulie 16:24 20174 ianuarie 14:18 3 iulie 20:11 20183 ianuarie 05:35 6 iulie 16:47 20193 ianuarie 05:20 4 iulie 22:11 20205 ianuarie 07:48 4 iulie 11:35
Periheliile și afeliile planetare Tabelul următor arată distanțele de la planete și planetele pitice până la Soare la periheliu și afeliu.NASA planetary comparison chart http://solarsystem.nasa.gov/planets/compchart.cfm
Tipul corpului Corpul ceresc Distanța de la Soare la periheliu Distanța de la Soare la afeliu Planetă Mercur Venus Pământ Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Planetă pitică Ceres Pluto Makemake Haumea Eris
Paronimie Absidă
Note
Bibliografie Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007, ISBN 978-973-675-307-7
Vezi și Legile lui Kepler Orbită Anomalie excentrică Linia nodurilor: Nod Linia echinoțiilor: Echinocțiu Linia solstițiilor: Solstițiu
Legături externe
Calcule lunare
Categorie:Orbite Categorie:Pământ