Sava Pădureanu (n. 1848, București — d. 1918, București) a fost un compozitor și violonist român, de etnie romă, care a pus bazele unei trainice legături artistice cu Rusia, fiind lăutarul preferat al Țarului Alexandru al III-lea. Faima de care s-a bucurat la Petersburg ajunsese atât de mare încât, la apogeul carierei sale (1894 - 1904), în comerțul rusesc puteau fi întâlnite șampania și țigările „Pădureanu”. A fost decorat atât de țar cât și de Regele Carol I al României.Poslușnicu, Istoria musicei la români, p. 598

Biografie Născut în anul 1848 în București, în cartierul lăutarilor, pe strada Sfinților nr. 39, a crescut de mic copil în atmosfera artistică a lăutarilor bucureșteni.Cosma, Figuri de lăutari, p. 106 thumb|left|220px|Coperta lucrării Souvenir de Mali Fontan, o polcă pentru pian de Sava Pădureanu, în amintirea perioadei când a cântat la localul Mali Fontan din Odessa. În 1860 intră cobzar într-un taraf bucureștean, unde deprinde meșteșugul acompaniamentului, ceea ce i-a ușurat trecerea în scurt timp la studiul viorii.Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, p. 104

În 1877 își alcătuiește un taraf propriu, acest taraf fiind ales (alături de taraful naistului Angheluș Dinicu) în 1885 ca reprezentant al muzicii românești la Expoziția Universală de la Paris ce urma să aibă loc în 1889.Cosma, Figuri de lăutari, p. 107 La această Expoziție, taraful lui Pădureanu primește Diploma de onoare și Medalia de aur.Cosma, Figuri de lăutari, p. 111

În 1891 are două concerte mari la Circul Piccadilly din Londra. Între piesele din repertoriul concertului se numără: obișnuitul „Marș național”, valsul „Te iubesc”, „Doina” și „Ciocârlia”, romanțele „Manola” și „Steluța”, „Mandolinata”, un potpuriu din Traviata de Verdi, cântecul „Am un leu și vreau să-l beu„ și propria compoziție „Sârba Expoziției”.Cosma, Figuri de lăutari, pp. 111-112

În 1894 taraful său (căruia i se adăugase recent violoncelistul ieșean Nicolae Barbu) merge într-un turneu de 4 luni la Petersburg, Rusia.Cosma, Figuri de lăutari, p. 113 Influența pe care o lasă aici este uriașă, compozitorul Rimski-Korsakov, de exemplu, auzind naiul în taraful lui Sava Pădureanu, îl introduce în lucrarea sa de operă-balet „Mlada”.Cosma, Figuri de lăutari, p. 116

În vara anului 1895 cântă la restaurantul „Krestovski” din Petersburg. Tot acum participă la diferite evenimente caritabile organizate de înalta societate rusească (în special la teatrul Peterhof).Cosma, Figuri de lăutari, p. 117 La întoarcerea în țară, după trei luni de turneu, lăutarii din taraful lui Pădureanu au realizat un beneficiu de 50.000 de lei (undeva în jurul sumei de 500.000 USD astăzi).Cosma, Figuri de lăutari, p. 119

În 1900, participă la a doua Expoziție de la Paris (alături de un alt taraf, condus de violonistul Cristache Ciolac).Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, pp. 112-113 În toamna anului 1901 concertează la marile casinouri din Monte Carlo (în special Atrium și Palais des Beaux-Arts).

Revine aici într-un alt turneu în perioada 1908 - 1909.Cosma, Figuri de lăutari, p. 120

În septembrie 1910 fiul său (Gheorghe Pădureanu) intră ca tenor la opera locală din Monte Carlo, cântând pentru câteva luni și în localuri diferite. În același an i se alătura orchestrei violonistul francez Eugene Ysaye.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, pp. 234-235

În 1914-1915 înregistrează pentru casa de discuri Zonophon-Record din Berlin câteva discuri de gramofon („Potpuriu Românesc”, „Potpuriu Rusesc”, „Hora lui Pădureanu” etc.).Cosma, Figuri de lăutari, p. 121 Strănepotul său, Aurel Pădureanu, se îngrijește de păstrarea și perpetuarea muzicii vechi lăutărești.

Decesul Moare în anul 1918 la București, la vârsta de aproape 70 de ani, fiind înmormântat la cimitirul „Pătrunjel” (azi „Reînvierea”) din Colentina.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 235

Compoziții Polca, pian, Editura Constantin Gebauer, București, 2 p. Souvenir de Mali Fontain, polka pentru pian, „dedicată dnei Sophie Scheins”, Editura E.P. Bernardi, Odesa, 3 p.

Discografie Discurile lui Sava Pădureanu au fost înregistrate la casa de discuri Zonophon-Record între anii 1914 - 1915 la București.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 547

An Număr de catalog Format Piese Acompaniament 1914 500 636 / 500 904 shellac, 25 cm, 78 RPM Laza. Ceardaș Sorento (solo vioară) orchestra Sava Pădureanu 1915 507 900 / 507 901 shellac, 25 cm, 78 RPM Potpouri național Mary, Mary 507 902 / 507 903 shellac, 25 cm, 78 RPM Mia Bella Hora lui Pădureanu (c. Sava Pădureanu)

Bibliografie Cosma, Viorel: Figuri de lăutari, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., București, 1960, pp. 105–126 Cosma, Viorel: Lăutarii de ieri și de azi, ediția a II-a, Editura "Du Style", București, 1996, p. 103-116 ISBN 973-9246-05-2 Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Fundația culturală Gheorghe Marin Sepeteanu, București, 2009, pp. 218–235 ISBN 978-973-88609-7-1 Poslușnicu, Mihail Gr.: Istoria musicei la români. De la Renaștere până în epoca de consolidare a culturii artistice. Cu 193 chipuri în text, București, 1928, p. 598

Note

Legături externe Lăutarii - „Gentilomi de mahala”,2 februarie 2010, Horia Munteneus Biografii ale unor mari români - Sava Pădureanu , Gheorghe Jiurjiu

Categorie:Nașteri în 1848 Categorie:Decese în 1918 Categorie:Muzicieni români Categorie:Români de origine romă Categorie:Artiști români de origine romă