Gladna Montană este un sat în comuna Fârdea din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de est a județului, la circa 15 km sud de orașul Făget, într-o mică depresiune de la poalele Munților Poiana Ruscă. Este traversată de drumul județean DJ681 Făget - Fârdea.
Se învecinează la nord cu Drăgșinești, la nord-vest cu Mâtnicu Mic, la vest cu Fârdea și la est cu Gladna Română, între dealurile cu denumire populară: Brăinu, Cuculeu, Ilițaru, Fața băni și Țânțaru.
Nume
Deutsch-Gladna (Germană) – Kladna (Perioada Iosefină) – Galadnabánya (Maghiară) – Galadna (Maghiară) – Német (Maghiară) – Gladna Montană (Română) Pare evident că numele comunei se afiliază la existența ducatului lui Glad.
Gladna Montană reprezintă așezarea veche din această zonă. Documentele medievale menționează, încă din anul 1454, două localități sau două părți ale aceleiași așezări:
Felső-Gladna — Gladna de Sus; Alsó-Gladna — Gladna de Jos.
Ulterior, în documentele din epoca habsburgică apar forme precum:
Német Gladna / Deutsch-Gladna — Gladna Germană; Olah Gladna — Gladna Valahă sau Gladna Română.
Gladna Română apare mai târziu în documente ca așezare separată „Olah Gladna” și „Deutsch-Gladna” sunt două localități diferite.
Numele lui a fost menționat pentru prima dată în 1454 sub numele de Gladnya, Felsö-Gladna, Also-Glanda [Gladna]. În 1464 Gladna, în 1466 pr. De asemenea, Gladna, în 1514-1517 op. Gladna, Gladnycza, Gadana în 1617, Gladna Oláh, Gladna din Germania, Gladnabánya, Gladna (germană) în 1808, Galadnabánya în 1913.
Denumirea populară românească a satului este Bánya, din maghiarul bánya care se traduce prin cuvantul „mină” - mai precis, mină de aur.
Istoric
Gladna Germană — cunoscută în documentele istorice sub denumirile Deutsch-Gladna, Németgladna și Galadnabánya, iar astăzi sub numele de Gladna Montană — este o localitate istorică din Banat, situată în zona Munților Poiana Ruscă, pe teritoriul actualului județ Timiș, România.
În documentele istorice apar mai multe forme ale numelui Gladna. În perioada administrației habsburgice sunt întâlnite denumiri precum Kladna, Deutsch-Gladna și Németgladna.
Principalele etape istorice
Istoria localității Gladna Montană poate fi împărțită în trei mari etape:
Gladna medievală — veche așezare montană, atestată documentar încă din secolul al XV-lea; Gladna habsburgică — perioadă caracterizată prin minerit, administrație austriacă și o puternică influență germană; Gladna industrială — etapă legată în special de apariția și dezvoltarea fabricii de sticlă.
Prima atestare documentară a Gladnei Montane datează din 1454, pe când era proprietatea lui Iancu de Hunedoara. În conscrierea din 1690-1700 aparținea de districtul Făget iar la 1717 avea 40 de case și se numea Gladana.
Perioada habsburgică și mineritul
În epoca administrației habsburgice, zona Gladnei a dobândit o importanță deosebită datorită resurselor naturale și activităților miniere. Localitatea a intrat în circuitul economic al Banatului montan, fiind legată de exploatarea resurselor naturale și minerale din zonă.
Activitățile miniere au avut un rol important în dezvoltarea localității:
exploatarea resurselor subsolului a atras muncitori și specialiști; în secolul al XVIII-lea au fost aduși la Gladna Montană mineri și specialiști, inclusiv germani, pentru exploatarea resurselor minerale; administrația minieră habsburgică folosea limba germană ca limbă tehnică și administrativă; tehnologia minieră și industrială utilizată provenea în mare parte din spațiul austriac și german; localitatea a căpătat caracterul specific unei așezări montane cu activități miniere și meșteșugărești; activitățile miniere au contribuit la apariția unor legături economice cu administrația și structurile tehnice ale Imperiului Habsburgic.
Caracterul „montan” al localității este legat tocmai de amplasarea sa geografică și de activitățile miniere desfășurate în această zonă.
Este important de precizat că Gladna Germană nu a fost o localitate creată de la zero prin colonizare germană, ci o așezare veche, medievală, care a primit o puternică influență germană în perioada administrației habsburgice.
Legătura cu lumea germană
Legătura Gladnei Montane cu spațiul german s-a realizat în principal prin:
administrația habsburgică; specialiștii minieri veniți din zone germanofone; meșteșugarii și muncitorii calificați stabiliți în localitate; folosirea limbii germane tehnologia minieră și industrială austriacă; dezvoltarea fabricii de sticlă și atragerea unor muncitori de origine germană.
Banatul a devenit parte a lumii habsburgice, iar comunitățile germane din regiune — șvabii bănățeni și germanii bănățeni de munte — s-au format și s-au dezvoltat în acest context istoric.
Influența germană asupra Gladnei Montane trebuie înțeleasă, așadar, în legătură cu administrația, mineritul, meșteșugurile și dezvoltarea industrială, nu doar prin prisma unei colonizări propriu-zise.
Gladna pe hărțile habsburgice
Gladna Germană apare pe vechile hărți habsburgice.
În Prima ridicare topografică iosefină a Banatului — în limba germană, Josephinische Landesaufnahme — realizată între anii 1769 și 1772, localitatea apare sub forma „Kladna”.
Această ridicare topografică a fost realizată pentru teritoriile habsburgice, inclusiv pentru Banat, în scopuri administrative și militare. Hărțile sunt păstrate în fondurile Arhivelor de Stat Austriece.
Prezența localității pe harta iosefină este deosebit de importantă, deoarece demonstrează că, în jurul anilor 1770, Gladna exista deja și era înregistrată în evidențele imperiale austriece.
Numele „Deutsch-Gladna”
În documentele și hărțile istorice sunt folosite mai multe forme ale numelui localității:
Kladna — forma întâlnită pe harta iosefină; Galadnabánya — denumire maghiară, cu sensul de „mina Gladna”; Német Gladna / Deutsch-Gladna — „Gladna Germană”
În Evul Mediu, Galadnabánya aparținea județului Krasó (Caraș-Severin).
Sec. XVIII - la Gladna Montană se află ruinele unei cetăți construite pe timpul voievodului Glad.
În perioada dominației austro-ungare, la Gladna Montană, au funcționat mine de exploatare cupriferă și auriferă, si forje de prelucrare a minereului.
Înainte de Tratatul de pace de la Trianon, el a aparținut orașului Fasadi din județul Krassó-Szörény (Caraș-Severin).
Fabrica de sticlă
Un moment esențial în dezvoltarea Gladnei Germane l-a reprezentat apariția și dezvoltarea fabricii de sticlă de la Gladna Montană.
Fabrica era situată la marginea satului, pe valea râului Gladna, și a avut un rol important în dezvoltarea economică și industrială a localității.
În cadrul fabricii au fost produse:
butelii; flacoane; sticle pentru lămpi; alte obiecte și produse din sticlă.
Fabrica de sticlă a adus în localitate:
meșteșugari specializați; muncitori calificați; lucrători veniți din alte regiuni; dezvoltare economică; o structură socială mai complexă.
Muncitorii calificați erau, în mare parte, de origine germană și proveneau din localități precum Tomești și Mediaș. În cadrul fabricii lucrau însă și români din zonă.
Fabrica de sticlă din Gladna Montană a fost legată de dezvoltarea industrială a Banatului și a contribuit la transformarea localității într-un centru industrial de importanță locală.
În anul 1846 este menționată existența unei școli susținute și de proprietarul fabricii de sticlă, Iosif Losch. Acesta a plătit un învățător pentru educarea copiilor muncitorilor ceea ce arată că fabrica nu avea doar un rol economic, ci influența și viața socială a comunității.
Dezvoltarea fabricii a atras muncitori specializați și a contribuit la transformarea localității într-o așezare cu o structură economică și socială mai complexă.
Fabrica și-a încetat activitatea după cel de-al Doilea Război Mondial.
Apartenența administrativă
În documentele istorice ale Banatului, localitatea apare, în perioada austro-ungară, în cadrul administrației comitatului Krassó-Szörény, în limba română Caraș-Severin.
Această apartenență administrativă reflectă organizarea teritorială a Banatului în perioada Imperiului Austro-Ungar.
Comunitatea romano-catolică
Gladna Montană a avut și o comunitate romano-catolică. În anul 1910, în localitate erau înregistrate 49 de persoane de religie romano-catolică.
Localitatea era distinctă de Gladna Română, atât din punct de vedere administrativ, cât și prin structura sa istorică și confesională.
În centrul satului a existat, până în anul 1961, o biserică romano-catolică. Aceasta fusese construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea și se afla în apropierea bisericii actuale.
Existența bisericii romano-catolice reprezintă o mărturie a prezenței comunității catolice și a influenței central-europene asupra vieții locale.
Moștenirea istorică a localității
După declinul activităților miniere și industriale, vechea Deutsch-Gladna a devenit cunoscută sub numele actual de Gladna Montană.
Localitatea păstrează memoria unei așezări vechi, dezvoltate în jurul resurselor naturale, al mineritului, al meșteșugurilor și al industriei sticlei.
Istoria Gladnei Montane reunește mai multe componente importante:
originea medievală a așezării; integrarea sa în sistemul administrativ și economic habsburgic; dezvoltarea activităților miniere; influența tehnică și administrativă germană; apariția fabricii de sticlă; formarea unei comunități industriale; existența unei comunități romano-catolice; legăturile economice și culturale cu spațiul central-european.
Astfel, Gladna Montană nu trebuie privită exclusiv ca o fostă așezare germană sau minieră, ci ca o localitate medievală veche, care a trecut printr-un amplu proces de transformare în perioada habsburgică și industrială.
Denumirile istorice Kladna, Deutsch-Gladna, Német Gladna și Galadnabánya reflectă diferitele etape administrative, economice și culturale prin care a trecut localitatea de-a lungul timpului.
Prima școala cu predare în limba română a fost înființata (aprox 1920-1925) de către profesorul Musteța - informatie transmisa prin viu grai, neverificata.
Biserica de lemn din Gladna Montana cca 1941 - Arhivele Nationale Timis
Intrarea în baia lui Kapkotis (mina) a fost vizibilă până nu demult. miniatura|Familii din Gladna Montană pe la sfârșitul secolului XIX în haine de sărbători
Populația
În 1851, Elek Fényes a scris despre așezarea: „Német-Gladna, în județul Krasó, 75 de catholici, 146 de locuitori din vechime, cu o biserică veche. Se află la poalele dealului Bagyos, cu mine de cupru și de fier, cu păduri de stejar frumoase, cu terenuri mediocre”.
În 1910, au fost 265 de români, 27 de germani și 25 de maghiari din 317 de locuitori. Dintre acestea, 265 de ortodocși greci, 49 de romano-catolici.
La recensământul din 2002, satul Gladna Montană avea 146 locuitori, din care 144 români și 2 de alte naționalități.
Biserica ortodoxă din Gladna Montană, galerie de imagini 300px|right|thumb|Gladna Montană în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
Note
Legături externe Pagina in limba maghiara Enciclopedia Romaniei - Gladna Montană Istoria industriei în Banatul Montan Cetati medievale din Banat Comuna Fardea Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. Gladna Montană, Fârdea Gladna Montană, Fârdea