thumb|right|280px|Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Larga 280px|right|thumb|Larga în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Larga este un sat în comuna Suciu de Sus din județul Maramureș, Transilvania, România. Localitate situată la poalele Munților Țibleș, pe malul pârâului Larga, la nord-est de Suciul de Sus; zonă de deal.

Istoric Prima atestare documentară: 1610 (Larga, Szeocz Larga valachalis). Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, așezarea a făcut parte din comitatul maghiar Solnoc-Dăbâca, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Someș, plasa Lăpuș.

După Al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.

Etimologie Etimologia numelui localității: din top. (Valea) Largă > Larga (< adj. larg, -ă „întins, vast” < lat. largus). Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

De remarcat faptul că, în cinci județe din România (Alba, Buzău, Dâmbovița, Mureș și Prahova) există localități cu numele Valea Largă, iar în județele Bacău, Gorj și Mureș sunt așezări cu numele Larga. Putem aprecia faptul că, inițial, acestea din urmă aveau la bază un microtoponim asemănător sau chiar identic cu Valea Largă. Nu e neobișnuit lucru ca, la modificarea unui oiconim, să se renunțe la apelativ și să se păstreze determinantul în forma articulată (vezi Aspra, Bistra, Repedea, Săbișa etc., toate oiconime în județul Maramureș). În anul 1610, așezarea se numea deja Larga. În mod surprinzător, autoritățile maghiare i-au păstrat denumirea românească; cu o singură excepție: într-un document din 1760 e notată Tágfalva (< magh. tág “larg” + falva “sat”). Într-un alt document (din anul 1830) denumirea pare a fi Lărgeni (Lárzseny), după numirea comună a locuitorilor. Însă de la jumătatea secolului al XIX-lea, se revine la denumirea de Larga. În mod cert, la bază se află un hidronim. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.

Demografie La recensământul din 2011, populația era de 345 locuitori.

Monument istoric Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1771).

Monument comemorativ Monumentul Eroilor căzuți în cele două războaie mondiale (1998), realizat de meșterul Gavril Bota. Monumente din județul Maramureș închinate Eroilor din Primul Război Mondial, Editura Ethnologica, 2020, Baia Mare.

Imagini

Note

Larga, Suciu de Sus