Prislop este un sat în comuna Boiu Mare din județul Maramureș, Transilvania, România.

Istoric Satul este atestat documentar prima dată în anul 1543 cu ocazia întocmirii Urbariului Domeniului [Chioarului]. Prima atestare documentară: 1566 (Priszlop). Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968. Existența Cetății Chioarului în apropiere de Prislop îi avantajează pe locuitorii satului cu încadrarea pe funcții de pușcaș. La sfârșitul anului 1690, garda Cetății Chioarului ajunse la 350 călăreți și pedeștri, gardă formată din rândul locuitorilor satelor din jurul cetății. În anul 1733 Prislopul aparținea de Arhidiaconatul Vimei. Din anul 1960, satul intra în compunerea comunei Boiu Mare.

Etimologie Etimologia numelui localității: din apelativul prislop, cu sensul de „loc mai jos de trecere dintr-o vale în alta, peste un șir de munți sau de dealuri; pas, șa, curmătură” < sl. prěslopŭ. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

Denumirea derivă din apelativul prislop, cu sensul de pas, respectiv șa, fiind un toponim frecvent în județul Maramureș. În zona României există mai multe localități cu nume identic sau asemănător, având aceiași etimologie: Prislop (jud. Caraș-Severin și Sibiu), Prislopu Mare și Prislopu Mic (jud. Argeș). Este un toponim de origine slavă: sl. prěslopŭ, scr. prěslopĭ, ucr. pryslop (F. Miklosich, cf. Iorgu Iordan și Nicolae Drăganu). Emil Petrovici (1970) aduce câteva precizări referitoare la acest toponim: “Prislop, de pe teritoriul României, e un nume de loc creat de români din apelativul prislop, prisloape «loc mai jos de trecere dintr-o vale în alta, peste un șir de munți sau de dealuri; pas, șa, curmătură», de origine slavă daco-moesică (sud-slavă orientală = bulgară), prěslopŭ, cu același sens ca apelativul românesc. (…) Acest apelativ românesc stă la baza toponimului Prislop. (…) Toponimele Prislop au fost împrumutate de maghiari de la români” Emil Petrovici, Studii de dialectologie și toponimie, 1970, p. 225-236. Evoluția etimologică a fost top. Prislop ← s. prislop “pas, șa” ← sl. prěslopŭ, scr. prěslopĭ, ucr. pryslop. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.

Demografie La recensământul din 2011, populația era de 428 locuitori.

Așezământ monahal In Prislop este un schit greco-catolic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1994-2004); aparține de Mănăstirea „Sf. Andrei și Grogore” din Roma.

Personalități locale Teodor Mihali (1885-1934), politician, președinte interimar PNR (1919), primar al Clujului (1926-1931).

Note

Șainelic, Maria, Șainelic, Sabin, Zona etnografică Chioar, Editura Sport-Turism, București, 1986. Monografie cu caracter etnografic a Țării Chioarului.

~~~~ ~~~~ ~~~~ ~~~~

Prislop, Boiu Mare