Corcova este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Breța, Cernaia, Corcova (reședința), Cordun, Croica, Gârbovățu de Jos, Imoasa, Jirov, Măru Roșu, Pârvulești, Pușcașu, Stejaru și Vlădășești.

Viticultura a existat probabil în această zonă în timpul dacilor, fiind o zonă locuită și nu foarte îndepărtată de capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Documentar, Podgoria Corcova este recunoscută din secolul al XV-lea. Într-un hrisov datat din 29 iunie 1497, Radu cel Mare face danie Mânăstirii Tismana 300 vedre de vin provenit de la Jidoștița.

Așezare Comuna se află în nord-estul județului pe malurile râului Motru.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Corcova se ridică la 5.429 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.431 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,74%), cu o minoritate de romi (13,72%), iar pentru 6,48% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,25%), cu o minoritate de penticostali (5,34%), iar pentru 6,58% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istorie Prima atestare documentară a comunei se face în 1472, în cadrul unui hrisov semnat de Radu cel Frumos, astfel că la sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Motrul de Jos a județului Mehedinți și era alcătuită din satele Corcova, Cordunul, Pârvulești și Stejarul, cu o populație de 1272 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă frecventată de 29 de elevi (dintre care trei fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceiași plasă și comuna Cernaia, formată din satele Cernaia, Viești, Vlădășești având 900 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 25 de elevi (dintre care două fete).

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceiași plasă, comuna Corcova înregistrând 1462 de locuitori, iar comuna Cernaia avea 810 (în satele Cernaia și Vlădășești). În 1931, comuna Corcova era formată din satele: Bârzescu, Corcova, Cordun, Gârbovățu de Jos, Imoasa, Pârvulești și Stejarul, iar comuna Cernaia din satele: Breța, Cernaia, Jirovu, Măru Roșu și Vlădășești.

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Strehaia din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. Între timp, satul Bârzescu a trecut la comuna Lupșa, iar comuna Cernaia a primit denumirea de Jirovu. În 1968, acestea au revenit la județul Mehedinți, reînființat, comuna Jirovu fiind desființată și inclusă în comuna Corcova, care a primit de atunci forma actuală;

Monumente istorice

În comuna Corcova figurează următoarele: din satul Gârbovățu de Jos o așezare din Epoca bronzului, cultura Verbicioara de pe malul pârâului, lângă casa familiei Cioabă în satul Cernaia figurează ca monument istoric Biserica „Sfântul Nicolae” din centrul satului, în satul Corcova un zid de incintă și Biserica „Sf. Voievozi” (1752 în centrul satului), conacul Anton Bibescu (secolul al XIX-lea în sediul fostei Primării), precum și Ansamblul bisericii „Sf. Voievozi”, iar din satul Jirov o pivniță, casa lui Ion Boiangiu, Biserica „Sf. Nicolae”, „Pogorârea Sf. Duh” precum și o altă pivniță (din sec. al XIX-lea, sec. al XX-lea, 1837 respectiv 1889). Toate acestea sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți și sunt monumente de interes local.

Politică și administrație Comuna Corcova este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Note

Lectură suplimentară Monografia comunei Corcova, Mihai Drulă, Editura Stef, Drobeta-Turnu Severin, 2011

Vezi și Râul Motru (sit de importanță comunitară)

Legături externe Ghidul Primăriilor, Primăria Corcova

Corcova