Balaci este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balaci (reședința), Burdeni și Tecuci. Localitatea s-a dezvoltat dintr-o obște sătească formată din coloniști ardeleni.

Etimologie Numele satului este pomenit într-un document sârbesc din secolul al XIII-lea, în care este menționat cneazul Balacico din Balaci. Localnicii se mândresc cu faptul că este locul de origine al faimoasei familii a Bălăcenilor, ultimul boier din familie fiind Constantin Bălăceanu-Stolnici (ce-i drept, acesta aparține ramurei Stolnici a Bălăcenilor). Biserica actuală din localitate a fost zidită de aga Bălăceanu, contemporan cu Brâncoveanu și chiar pretendent la tronul Țării Românești, învins însă în lupta de la Zărnești (unde Bălăceanu venise cu o armată pusă la dispoziție de austrieci), prins și ucis apoi de Brâncoveanu, prin tăierea capului și înfigerea lui în parul porții curții Bălăceanului din București. În curtea școlii se păstrează încă zidurile palatului început de aga Bălăceanu și rămas, pare-se, neterminat (ruinele sunt denumite de localnici „beciuri”). Tradiția orală spune că aga Bălăceanu ar fi intenționat ca, în situația în care ar fi reușit să ia Domnia, să mute capitala țării la Balaci.

Situare geografică Situată în Câmpia Găvanul Burdea, denumită astfel din cauză că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște găvane. Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se află la cca sud de orașul Pitești; la cca de orașul Roșiori de Vede. Se învecinează cu comuna Siliștea-Gumești la est, cu Dobrotești la sud, cu Miroși (satul Surdulești) la nord. Localitatea de reședință este străbătută de pârâul Burdea, care în perioadele secetoase seacă aproape complet, dar care în perioadele cu multe ploi se revarsă, devenind un adevărat râu.

Prima linie de cale ferată construită în județul Teleorman, pe baza Legii din 15 mai 1882 a fost linia secundară Costești-Balaci-Roșiori-Turnu-Măgurele în lungine de , dată în exploatare pe etape în două secțiuni: la a intrat în funcțiune tronsonul Costești-Balaci-Roșiori, iar la tronsonul Roșiori-Turnu-Măgurele, care în 1892 s-a prelungit până în port.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Balaci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când se înregistraseră  de locuitori.Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Majoritatea locuitorilor sunt români (86,22%). Pentru 13,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Rezultate definitive recensământ 2021: Caracteristici etno-culturale demografice Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,46%) si baptiști (0,29%). Pentru 15,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.Rezultate definitive recensământ 2021: Caracteristici etno-culturale demografice

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Teleorman a județului Teleorman, avea o populație de 1130 de locuitori și era compusă din cătunele Balaci și Pădureți. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă frecventată de 32 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca fiind reședința plășii Tecuci-Kalinderu a aceluiași județ, având o populație de 1680 de locuitori (în satele Balaci și Cățelești).

În anul 1950, comunele au trecut în administrația raionului Roșiorii de Vede al regiunii Teleorman, raion care, doi ani mai târziu, a fost inclus în regiunea București. În anul 1964, satul Cățelești a primit numele de Burdeni, iar în anul 1968, comuna a fost transferată la județul Teleorman, reînființat, în forma actuală;

Monumente istorice Pe lista monumentelor istorice din județul Teleorman, comuna Balaci este deservită de trei așezări de tip tell (două în satul Balaci și câte una în Burdeni și Tecuci), de Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Balaci (în centrul localității, 1864), ruinele curții lui Constantin Aga Bălăceanu (sec. XVII), conacul Făgărășeanu, casele lui Iulian Stana, Ionicel Elena, Teodor Militanu, Ansamblul rural „Str. Principală” și poșta (1900).

Personalități locale

Personalitățile care își au originea în Balaci sunt: Doctor Făgărășanu, chirurg celebru în București și a lucrat în domeniu prin anii 1950-1960 Dr.ec, Constantin Enache - profesor universitar, cercetător (12 septembrie 1929 - 22 ianuarie 2010) Theodor Răpan - scriitor

Politică și administrație Comuna Balaci este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Note

Vezi și Biserica din Balaci Râul Vedea (sit de importanță comunitară)

Balaci