Cioatele este un sat ce aparține orașului Negrești din județul Vaslui, Moldova, România.

Satul este situat în Podișul Central Moldovenesc și se remarcă prin vestigii arheologice de importanță națională și prin structura socială tradițională de tip răzeșesc.

Date geografice și coordonate

Localitatea este amplasată la aproximativ 3 km sud‑est de centrul orașului Negrești, la coordonatele 46°48′16″N 27°27′29″E.

Relieful este colinar, specific Podișului Moldovenesc, cu terase și versanți care au favorizat locuirea umană încă din perioade istorice timpurii.

Patrimoniu arheologic

Teritoriul satului Cioatele este înregistrat în Repertoriul Arheologic Național (RAN) prin două situri principale:

1.Așezarea Cucuteni (Cod RAN 161883.02) – situată în zona de sud‑est a localității, la aproximativ 400 m vest de cantonul silvic; aparține fazei A a Culturii Cucuteni și conservă fragmente de ceramică pictată, unelte litice și alte vestigii caracteristice eneoliticului din spațiul est‑carpatic.

2.Depozitul de bronz „Cioatele – Grind” (Cod RAN 161883.01) – localizat la circa 1,5 km sud‑est de vatra satului; conține un tezaur de artefacte metalice datate în epoca bronzului târziu, relevante pentru nivelul de dezvoltare al metalurgiei și al schimburilor economice din regiune.

Istorie și structură socială

Comunitatea din Cioatele are la bază familii de răzeși (proprietari liberi de pământ), fapt menționat în documente privind proprietatea funciară din zona Vasluiului și în tradiția locală.

Satul, probabil există din secolele XVIII-XIX ca așezare mică rurală în zona Negrești, parte a județului Vaslui (Ținutul Tutovei), locuită de țărani liberi sau iobagi implicați în agricultură și păstorit, similar altor sate moldovenești din preajma târgului Negrești (atestat documentar în 1445-1490).

Reforma administrativ-teritorială din 1968(reforma Ceaușescu) a transformat Negrești dintr-o comună cu grad urban (reședință de raion în regiunea Iași) în oraș de sine stătător, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1130.

Această reorganizare națională (Legea nr. 2/1968) a abolit raioanele staliniste (1950-1968) și a reintrodus județele, delimitând clar orașele de comune. Negrești a primit statut urban deplin, păstrând cele 6 sate componente : Căzănești, Cioatele, Glodeni, Parpanița, Poiana și Valea Mare.

În 1909, satul Cioatele a fost afiliat oficial orașului Negrești (atunci comună urbană) prin reorganizare administrativă locală în județul Vaslui, probabil printr-o hotărâre a prefecturii sau consiliului comunal, ca parte a integrării cătunelor mici în structura administrativă a târgului principal.

Detalii despre proces :

•Context: Negrești era deja centru economic regional (târg atestat din sec. XV), iar sate precum Cioatele, dependente economic, au fost absorbite formal pentru eficiență administrativă (impozite, recensăminte, școli).

•Cum s-a întâmplat: Fără lege națională specifică, ci ajustări locale post-Răscoala 1907, când s-au revizuit limitele comunei; teritoriul satului Cioatele (30,87 ha) a devenit sat component, păstrându-și identitatea rurală.

Confirmare ulterioara:

Această afiliere a fost menținută la reforma din 1968, când Negrești a devenit oraș, listând Cioatele printre cele 6 sate integrate

Căzănești, Cioatele, Glodeni, Parpanița, Poiana și Valea Mare

Această moștenire a determinat un profil social caracterizat prin independență economică și continuitatea ocupațiilor agricole și pastorale.

Educație și cultură

În etapa de constituire a sistemului modern de învățământ, satul nu dispunea de o clădire dedicată școlii, cursurile desfășurându‑se într‑o casă închiriată, susținută financiar de locuitori. Această orientare constantă către educație a favorizat formarea unui număr de cadre didactice și specialiști originari din Cioatele, activi în localitățile din împrejurimi și în orașul Negrești si nu numai.

Dezvoltarea profesională a tinerilor a fost completată de Școala de meserii din Negrești, unde s‑au format fierari și tâmplari care au deservit din punct de vedere tehnic localitățile din zonă.

Viață religioasă

Populația satului este integral de confesiune ortodoxă. Comunitatea se caracterizează printr‑un conservatorism religios accentuat și prin atașamentul față de tradițiile și practicile Bisericii Ortodoxe Române, continuitatea vieții parohiale fiind un element definitoriu al identității locale.

Economie

Economia locală are un profil agrar, bazat pe cultura cerealelor și pe creșterea animalelor. Activitățile agricole și pastorale sunt completate de gospodării familiale și de practici meșteșugărești de mică amploare.

Gospodăriile din Cioatele se bazează majoritar pe activități tradiționale precum cultivarea cerealelor, legumelor,pomicultura,viticultura , precum și creșterea vitelor (vaci, oi, porci), cu suprafețe mici de teren agricol.

Suprafața satului este de circa 30,87 hectare, ceea ce limitează potențialul la scară mare.

Note

Bibliografie

Repertoriul Arheologic Național (RAN), fișele pentru județul Vaslui.

Dan Gh. Teodor, Civilizația de tip Cucuteni în spațiul est‑carpatic, Editura Academiei, București, 1984.Județul Vaslui.

File de monografie, Consiliul Popular al Județului Vaslui, Vaslui, 1972.

Răzeșii din Ținutul Vasluiului, Arhivele Naționale – filiala Vaslui.

Monografia parohiilor ortodoxe din Protopopiatul Vaslui, Protopopiatul Vaslui.

Primăria orașului Negrești – secțiunea „Istoria orașului”, https://negresti.ro/istoria-orasului/. Cioatele, Negrești