Valea Sării este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca și Valea Sării (reședința).

Prima atestare documentară a comunei ar fi anul 1623. Localitatea este cuprinsă în țara Vrancei, în curbura Munților Carpați (zona depresionară subcarpatică). Este întinsă de-a lungul râului Putna pe o suprafață de 11 km.

Comuna este remarcată pentru descoperirea senzațională găsită pe pârâul Bogza, care a dus la declararea zonei ca fiind arie protejată. Importanța științifică a rezervaței constă în abundența de urme de animale și plante de acum 5-7 milioane de ani, care s-au conservat perfect pe un ansamplu de gresii. Dezvoltarea localității din punct de vedere economic s-a făcut cu timpul prin pomicultură și prin prin creșterea șeptelului de animale.

Etimologie Termenul de Valea Sării ar proveni de la „Pârâul Sărat”, care curge de la NV la SE trecând peste un masiv de sare, se varsă în râul Putna și desparte satul Colacu de Mătăcina.

Date geografice Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju.

Istoric Secolul al XIX-lea Până în 1895, școli nu existau la acea vreme în comună, deoarece copiii învățau la Vidra. Din 1895, aceștia învățau la Tichiriș în fostele case ale căldărașilor.

Sfârșitul secolului al XIX-lea La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Gornetu, Mătăcina, Prisaca și Valea Sării, având în total 719 locuitori. În comună funcționau două biserici (la Valea Sării și Prisaca) și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Colacu. Aceasta era formată din satele Colacu și Poduri, cu 878 de locuitori, două biserici și două mori de apă.

Secolul al XX-lea (19021925)

Primele școli din comună au fost înființate în 1902, pe vremea lui Spiru Haret când iau ființă școli în fiecare comună (în cazul de față, se înființează școli la Valea Sării și la Colacu). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori, iar comuna Colacu 975.

Perioada comunistă până în prezent

În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Sării se ridică la 1.899 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.608 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,31%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,89%), iar pentru 4,74% nu se cunoaște apartenența confesională.

Atracții turistice În comuna Valea Sării, poate fi găsită Cascada Mișina, precum și bisericile din satele Valea Sării și Prisaca, care sunt și două monumente istorice consemnate de lista monumentelor istorice din județul Vrancea. Comuna este deservită și de Cascada Mișina, care face parte dintr-o arie protejată. Cascada poate fi găsită în bazinul superior al pârâului ce poartă aceiași denumire. Calea principală către cascadă, este DJ205D, care și leagă comuna (Năruja - Valea Sării), continuat de DC78, până în satul Valea Neagră din comuna Nistorești. Drumul forestier de pe vaile pâraielor Balosu și în continuare, Mișina, conduce în aria protejată și la Cascada Boului, situată la circa 1.000 m altitudine. De la capătul drumului forestier, pe poteci tainice, se poate urca direct spre Zboina Frumoasa, un vârf de 1.657 m, unul din "farurile" Munților Vrancei, de pe care se pot admira multe din frumusețile zonei.

Politică și administrație Comuna Valea Sării este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Monumente istorice thumb|left|200px|Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument de arhitectură de interes național din comuna Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772–1773) din centrul satului Valea Sării.

În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) și din Primul Război Mondial, obiectiv ridicat în 1941 și aflat în incinta bisericii din satul Prisaca.

Vezi și Biserica de lemn din Prisaca Biserica de lemn din Valea Sării Măgura Odobești (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) Râul Putna (sit de importanță comunitară)

Note

Valea Sării

Legături externe

Ghidul Primăriilor, Primăria Valea Sării