Brastavățu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Brastavățu (reședința) și Crușovu.

Etimologie Are numele de origine slavă, însemnând "ulmișor", nume luat de la pădurile de foioase existente în zonă.

Cadru geografic

Până la DN54 sunt 3 km pe o porțiune de drum comunal - DC131, parțial betonată (varianta spre Gara Vișina) și circa 4,5 km (varianta sat Crușovu). Cele mai apropiate orașe sunt Corabia (20 km) și Caracal (30 km). Comuna cuprinde un singur cătun, Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni.

Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare.

Comunitatea Comunitatea din Brastavățu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului: a participat la evenimentele de la 1848, Ștefan Golescu și preotul Radu Șapcă din Celeiu ajung aici și organizează intrarea în Caracal. La răscoala din martie 1907 au participat efectiv având în frunte pe Spiridon, preotul satului, și cei doi învățători Alex. Voinescu și Andrei Nicolaescu.

Primul și al doilea război mondial au primit tributul comunității Brastavățu.

Specific pentru Brastavățu sunt riturile funerare. "Oamenii din Brastavățu continua să trăiască după reperele mentalității tradiționale, continuă în același timp să trăiască după sistemul valorilor sentimentale". (Cristina Mihaila - "toate sunt cu rostul lor" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavățu.).

Personalități plecate din rândul brastăvicenilor și cu care se mândresc aceștia sunt: George Stancu Predețeanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Stefan Oprescu, Crăciun Pătru, Gheorghe Dachin, medic și scriitor, al cărui nume îl poartă biblioteca din comună.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brastavățu se ridică la 3.860 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.830 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,81%), cu o minoritate de romi (1,24%), iar pentru 4,87% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), iar pentru 4,97% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istorie Atestările documentare ale celor două sate Localitatea Brastavățu este atestată documentar la 5 iulie 1550, iar satul Crușovu. Crușovul sau Crusia, însemnând "păr pădureț" este atestat documentar la 20 mai 1388, cu ocazia dăruirii acestei așezări Mănăstirii Sf. Treime din Călimănești, de către Mircea cel Bătrân.

Perioada romană Fiind în Oltenia, teritoriul de astăzi al comunei a fost parte a provinciei Dacia. O descoperire arheologică semnificativă de pe teritoriul acesteia a fost o așezare rurală, formată pe drumul care ducea înspre Romula.Preda, p. 201 Prin urmare, se indică existența locuirii acestui spațiu în perioada romană, cel puțin până la Retragerea Aureliană.

Istoria comunei (din perioada interbelică până în prezent) La sfârșitul secolului al XIX-lea, satele Brastavățu și Crușovu, alcătuiau fiecare câte o comună de sine-stătătoare, pe teritoriul plășii Balta-Oltul de Jos a județului Romanați. Comuna Brastavățu avea o populație de 2031 de locuitori, iar comuna Crușovul – 875. În comuna Brastavățu funcționa o școală și o biserică cu hramul Sfântului Nicolae (1863), iar în comuna Crușovul exista doar o biserică cu același hram, Sfântul Nicolae.

Anuarul Socec din 1925 consemnează ambele comune în plasa Dunărea a aceluiași județ. Comuna Brastavățu avea o populație de 3330 de locuitori, iar comuna Crușovu – 1079.

În urma legii administrative din anul 1928, comuna Crușovu a fost desființată, iar satul cu același nume a trecut la fosta comună Studinița, urmând ca din anul 1946, să fie arondată la comuna Brastavățu, situație rămasă până în prezent.

În anul 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Corabia din regiunea Craiova și (după 1960) din regiunea Oltenia, iar în anul 1968, a trecut la județul Olt.

Învățământ și educație Școala datează în Brastavățu și Crușovul din anul 1894.

Monumente istorice Două monumente istorice din comuna Brastavățu se află pe lista monumentelor istorice din județul Olt, ambele fiind localizate în satul Crușovu. Prima este o așezare din perioada Neolitic, Cultura Vădastra, iar ultima este Biserica „Sf. Nicolae” din anii 1844-1847.

Politică și administrație Comuna Brastavățu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Stemă thumb|Stema comunei Brastavățu Descrierea stemei Stema comunei Brastavățu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o creangă de ulm cu frunze de culoare verde, ondulată, poziționată în bară. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află 2 miei de aur conturnați, primul broșând pe aproximativ jumătate din corpul celui de-al doilea poziționat puțin mai sus. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur, fiind deasupra a două spice de grâu de aur, poziționate în bandă și în bară, care se întretaie în partea de jos, în săritoare. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Creanga de ulm reprezintă bogăția silvică a zonei. Cele două spice de grâu și cei doi miei simbolizează ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și creșterea oilor, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale localității. Crucea treflată face aluzie la biserica veche din localitate, construită între anii 1861-1864, având hramul Sf. Nicolae. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Note

Bibliografie Preda, C; "Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României", Vol. I, București, editura Encliclopedică, 1994.

Lectură suplimentară Monografia comunei Brastavățu - județul Olt, Ileana Constantina Stanciu, Craiova, 2012 Monografia comunei Brastavățu, județul Olt, Anamaria Aprodu, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2010

Legături externe Pagina oficială a Primăriei Brastavățu

Brastavățu