Amărăști este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Amărăști (reședința), Mereșești, Nemoiu, Padina, Palanga și Teiul.
Cadru geografic Comuna este așezată în sudul județului, în zona dealurilor mijlocii ale Platfomiei Oltețului din Podișul Getic, fiind învecinată cu comuna Glăvile (la nord), cu comuna Crețeni (la sud), cu comuna Gușoeni (la vest) și cu comuna Mitrofani (la est).
Teritoriul comunei are drept caracteristici dealurile mijlocii cu o altitudine de 300-350 m, culmi înguste, iar regiunea dealurilor mijlocii este tăiată de văi adânci cu o înclinare mai mare în direcția nord-sud.
Relieful este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundișuri) și au dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile, de pildă pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea.
Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa.
Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pescana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a municipiului Drăgășani, vărsându-se în râul Olt.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Amărăști se ridică la 1.530 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.826 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,33%), iar pentru 9,67% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,93%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența confesională.
Monumente istorice Trei monumente istorice din comuna Amărăști sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea. Printre acestea se enumeră o așezare din satul Amărăști din Epoca bronzului, împreună cu bisericile de lemn din Amărăști și Nemoiu, care datează din anii 1766-1767 respectiv 1832.
Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltul de Jos a județului Vâlcea și era alcătuită din satele Amărăști, Gușoeni, Padina, Palanga și Verdea, cu o populație de 1630 de locuitori. În comună funcționau patru biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceiași plasă și comuna Nemoiu, compusă din satele Capul Piscului, Cetățuia, Comanul, Mereșești, Nemoiu și Racul, având o populație de 377 de familii. În comună funcțonau patru biserici și o școală.
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Amărăști și absorbirea acestuia de comuna Nemoiu, consemnată în plasa Drăgășani din același județ, cu o populație de 2932 de locuitori (în satele Amărăști, Bou, Cetățeana, Mereșești, Nemoiu, Padina și Racul).
În 1931, este reînființată comuna Amărăști (cu satele Amărăști, Gușoianca-Cățeleni, Jaroștea, Padina și Palanga), comuna vecină Nemoiu fiind împărțită în satele Merișești și Nemoiu, iar satele Bou, Cetățeana și Racul au fost arondate comunei Mitrofani.
În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Drăgășani din regiunea Vâlcea și după 1952 din regiunea Argeș. În 1964, satul Gușoianca-Cățeleni a primit numele de Teiul. În 1968, comunele au trecut la județul Vâlcea, reînființat, comuna Nemoiu fiind desființată și inclusă în comuna Amărăști, satul Jaroștea fiind transferat între timp la comuna Glăvile.
Politică și administrație Comuna Amărăști este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Personalități născute aici Nicolae Dobrișan (1938 - 2023), lingvist, filolog, traducător.
Vezi și Biserica de lemn din Amărăști Biserica de lemn din Nemoiu
Note
Amărăști