thumb|Biserica Enei - 1977, fotografie făcută din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22:22 4 martie 1977, ziua în care România a fost zguduită - jurnalul.ro în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara RichterSignificant Earthquakes of the World și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse„Blocurile cădeau ca un castel de cărți”, 4 martie 2007, Libertatea, accesat la 9 iunie 2013), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București.Andrei Udișteanu, Ziua în care Capitala a fost îngropată, 5 martie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 9 iunie 2013. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Replici Deși cutremurul a fost foarte puternic, replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.Cutremurul din 19771977 Vrancea earthquake - Wikipedia, the free encyclopedia

Efecte Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

+ Intensitatea seismului în diferite zone ale României Intensitate Locație Distanță epicentrală Distanță focală V Brașov 91 143 VI Vrâncioaia 2 110 VI–VII CraiovaGalați 288112 308157 VII–VIII AlexandriaBuzăuFocșaniPloieștiZimnicea 2348039115268 259136117159290VIII-IX București 166 199

Reacția oficială În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale nu știau ce să facă pentru că nu aveau nici aparatura necesară, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația.

Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.

Reacțiile cetățenilor loviți de cutremur Mulți cetățeni au intrat în panică, majoritatea ieșind în stradă. Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din București (originar din Gura Humorului jud. Suceava)

Deși reacția autorităților a fost slabă în primele ore, foarte mulți oameni au ajutat din proprie inițiativă la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Mulți au lucrat ore în șir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate.

Monumente de arhitectură dispărute după cutremur Cutremurul a afectat și Severinul unde au fost 2000 de răniți. Au fost afectate și monumente de arhitectură. Regimul a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Astfel, Biserica Enei aflată în stânga blocului „Dunărea”, în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu și vis-à-vis de hotelul Intercontinental și Teatrul National, a fost pur și simplu demolată pentru că prezența ei „deranja”. În cadrul lucrărilor de demolare ale blocului „Dunărea”, turla bisericii a fost lovită cu utilajul de demolare. Din acest moment a început o cursă în care, pe de o parte oamenii de cultură (arhitecți, artiști plastici, etc.) încercau să oprească lucrările de demolare, iar pe de altă parte armata (direct implicată în acțiunea de înlăturare a urmelor cutremurului) se străduia să facă să dispară cât mai repede acest monument și lăcaș de cult. Din nefericire, monumentul nu a fost salvat, odată cu el dispărînd și picturile murale făcute de către Gheorghe Tattarescu, ca și cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică.

De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol a căzut victimă aceleiași acțiuni.

Odată pornită, acțiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură și lăcașe de cult s-a extins și asupra colecțiilor și colecționarilor de artă. Sub pretextul „punerii la adăpost” a operelor de artă, colecțiile particulare și casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea care s-a finalizat mai târziu a Muzeului Colecțiilor. Este cazul casei memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au fost luate lucrările de artă și depozitate „în siguranță”. După multe presiuni făcute de Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, lucrările s-au reîntors în casa memorială.

Victime Printre victimele cutremurului s-au numărat și câteva personalități marcante:

A. E. Baconski Doina Badea Alexandru Bocăneț Savin Bratu Toma Caragiu Daniela Caurea Florin Ciorăscu Ioan Dragu (medic militar) Tudor Dumitrescu Mihai Gafița Despina Ghinokastra Istrati Alexandru Ivasiuc Filofteia Lăcătușu Mihaela Mărăcineanu Corina Nicolescu Mihail Petroveanu Eliza Petrăchescu Liviu Popa Corneliu M. Popescu Veronica Porumbacu Ioan Siadbei Tudor Stavru Nicolae Vatamanu Viorica Vizante Ion State

Note

Legături externe Expoziția Mobilă despre Cutremure (MOBEE) - pagina dedicată cutremurului din 1977 VIDEO: Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977, 4 martie 2022, Dragoș Toma-Dănilă, Mircea Radulian, Alexandru Țigănescu și Alina Coman, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului Rețeaua Seismică Educațională din România (ROEDUSEIS) Aplicația „Cutremurele din România și efectele lor”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului Turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele” - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, dedicat și efectelor cutremurului din 1977 asupra clădirilor din București Arhiva foto a cutremurelor din România Documente istorice scanate despre cutremurele din România 7,2 grade Richter , 4 martie 2007, Roxana Roseti, Jurnalul Național

Cutremurul din 4 martie 1977 - 55 de secunde de coșmar , 4 martie 2011, Historia Cutremurul care a schimbat fața Capitalei , 11 mai 2010, Historia FOTOGALERIE Imagini incredibile din Bucureștiul devastat de cutremurul din 1977, 4 martie 2011, Adevărul București, 1977: înainte și după, 8 august 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei Ziua în care Capitala a fost îngropată | VIDEO, 4 martie 2009, Andrei Udișteanu, Evenimentul zilei 12 ani de la cutremur, 4 martie 2009, Cristina Diac, Jurnalul Național VIDEO: Se împlinesc 36 de ani de la catastrofa care a făcut peste 1.500 de victime, 4 martie 2013, Alina Brebenel, Adevărul VIDEO: Cutremurul din 1977 - filmare din 5 martie