thumb|O stea Be, Achernar, turtită din cauza extremei sale viteze de rotație O stea Be este de tip spectral B și, în plus, arată linii spectrale de emisie. Stelele Be sunt stele care au o foarte mare viteză de rotație (mai multe sute de kilometri pe secundă la ecuator), și care au un disc în jurul lor. Acest disc este responsabil de liniile de emisie.
Stele ca γ Cassiopeiae, λ Eridani, α Eridani (Achernar), sau ο Puppis sunt exemple de stele Be.
O stea Be poate face parte dintr-o binară X. În acest caz este considerată ca fiind o binară X foarte masivă. Perioada sa orbitală cu companionul său compact este în acest caz mai mare de 15 zile, iar excentricitatea sa orbitală foarte slabă (cu alte cuvinte, orbita sa este cvasicirculară). În cazul în care obiectul compact însoțitor al stelei Be este o stea neutronică detectată sub forma unui pulsar X, se observă empiric o relație de proporționalitate între perioada orbitală a sistemului și perioada de rotație a pulsarului.
Stelele Be: de la descoperirea lor la primul model
Descoperirea stelelor Be Pe când dezvolta o clasificare a spectrelor stelelor (1863-1866), părintele Angelo Secchi, director al Observatorio del Collegio Romano al Vaticanului, a remarcat că linia H a stelei Cassiopeiae era în emisie. A publicat această descoperire în jurnalul Astronomische Nachrichten în 1866 și a calificat această emisiune drept „particularitate curioasă a stelei Cassiopeiae” (Secchi, 1866). Această descoperire marchează începutul căutării unor noi stele Be și a primelor modele pentru explicarea particularităților lor.
Caracteristici Deși marea majoritate a stelelor Be sunt în secvența principală, acestei categorii îi aparțin și o heterogenitate de alte tipologii stelare, între care, stele din pre-secvența principală (îndeosebi stele Be Herbig), gigante și supergigante albastre post-secvența principală, nuclee de nebuloase protoplanetare și planetare. H. J. G. L. M. Lamers, F.-J. Zickgraf, D. de Winter, L. Houziaux, J. Zorec, An improved classification of Be type stars, In: Astronomy and Astrophysics, volume 340, pp.117-128, 1998
Principalele stele Be Tabelul care urmează reunește cele mai strălucitoare stele Be de pe cerul nocturn, în ordinea descrescătoare a magnitudinii lor aparente.
Nume Denumirea Bayer / Flamsteed Clasă spectralăViteza de rotație(km/s) -limită inferioară-Magnitudine aparentămediaAchernar Alpha EridaniB3Ve251+0,45Tsih Gamma CassiopeiaeB0.5IVe300+2,15 — Eta CentauriB1Vne333+2,23Phecda sau PhadGamma Ursae MajorisA0Ve 168+2,41 — Delta CentauriB2IVne263+2,58 — Alpha AraeB2Vne298+2,85Alcyone Eta TauriB7IIIe215+2,85Gomeisa Beta Canis MinorisB8Ve 276+2,89PP Carinae p CarinaeB4Vne 285+3,36Electra 17 TauriB6IIIe 170+3,72 — Kappa DraconisB6IIIpe250+3,88 — 48 PerseiB3Ve190+4,00Merope 23 TauriB6IVe282+4,14 — Theta Coronae BorealisB6Vnn393+4,14 — Psi2 AquariiB5V332+4,39Fum al Samakah Beta PisciumB6Ve104+4,49 — Omicron PuppisB1IVnne440+4,50 — Phi AndromedaeB6IVe 81+4,54Seat Pi AquariiB1Ve 300+4,79 — Psi1 OrionisB1Ve 310+4,87Pleione 28 TauriB8Vpe329+5,05
Note
Bibliografie Baade, D. 2000, in Astronomical Society of the Pacific Conference Series, Vil. 214, IAU Colloquium 175 : The Be phenomenon in Early-Type Stars, ed. M.A.Smith, H.F. Henrichs, & J. Fabregat, 178 Baade, D. & Balona, L.A. 1994, in IAU Symposium, Vol. 162, Pulsation ; Rotation ; and Mass Loss in Early-Type Stars, ed. L.A.Balona, H.F. Henrichs, & J.M. Le Contel, 311 Bidelman, W. P. & Weitenbeck, A. J. 1976, in IAU Symposium, Vol. 70, Be and Shell Stars, ed. A. Slettebak, 29 Bohlin, R.C. 1970, Astrophysical Journal, 162, 571 Castor, J.I., Abbott, D.C., & Klein, R.I. 1975, Astrophysical Journal, 195, 157 Collins, II, G.W. 1987, in IAU Colloquium 92 : Physics of Be Stars, Ed. A. Slettebak & T. P. Snow, 3-19 Grady, C.A., Bjorkman, K.S. & Snow, T.P. 1987, Astrophysical Journal, 320, 376 Hubert, A.M. 2007, in Astronomical Society of the Pacific Conference Series, Vol. 361, Active OB-Stars : Laboratories for Stellar and Circumstellar Physics, ed. A.T. Okazaki, S.P. Owocki & S. Stefl, 27 Jaschek, M. Slettebak, A. & Jaschek, C. 1981, Be star terminology Jeans, J. 1928, Astronomy & Cosmology, 257 Porter, J. M. & Rivinius, T. 2003, PASP, 115, 1153 Secchi, A. 1866, Astronomische Nachrichten, 68, 63 Slettebak, A. 1949, Astrophysical Journal, 110, 498 Slettebak, A. 1979, Space Science Reviews, 23, 541 Snow, T.P. 1981, Astrophysical Journal, 110, 498 Snow, T.P. 1987, in IAU Colloquium 92 : Physics of Be Stars, ed. A. Slettebak & T.P. Snow, 250-260 Stee, P. 1996, Astronomy & Astrophysics, 311, 945 Struve, O. 1931, Astrophysical Journal, 73, 94 Waters, L.B.F.M. 1986, Astronomy & Astrophysics, 162, 121.
Legături externe Philippe Stee's homepage: Hot and Active Stars Research Article from Olivier Thizy: Be Stars ESO press release for Seagull Nebula image The Wings of the Seagull Nebula