René Laforgue (n. 5 noiembrie 1894, Thann, Alsacia, Imperiul German d. 6 martie 1962, Paris) a fost un psihiatru și psihanalist francez. A studiat medicina la Berlin și a purtat corespondență cu Sigmund Freud. Este autorul mai multor cărți de psihoanaliză.
Biografie Născut în Alsacia, René Laforgue a fost mobilizat în armata germană în perioada 1914-1918. A studiat medicina la Berlin, dar și-a prezentat lucrarea de diplomă cu titlul „Afectivitatea în schizofrenie” în anul 1919 în Franța.
A lucrat cu Eugénie Sokolnicka, asistentă a lui Sigmund Freud în Franța. În 1923 a deschis primul cabinet medical de consultații psihanalitice în Franța, la spitalul Sainte-Anne, plasat sub conducerea științifică a lui Henri Claude.
A fost unul din fondatorii revistei L'évolution psychiatrique (1925).
El a înființat împreună cu René Allendy și Édouard Pichon primele cercuri freudiene din Franța, care au stat la baza fondării în 1926 a Societății Psihanalitice din Paris, al cărei prim președinte a fost. A fondat în 1927 Revue française de psychanalyse, împreună cu, printre alții, Marie BonaparteJean-Pierre Bourgeron: Marie Bonaparte et la psychanalyse. À travers ses lettres à René Laforgue et les images de son temps, Ed. Champion-Slatkine, 1993, ISBN 2051009090, Angelo Hesnard, Charles Odier și Raymond de Saussure.
El a corespondat cu Freud, a scris unele lucrări de referință, în special Psychopathologie de l'échec și a format numeroși psihanaliști printre care Jean Bergeret și Françoise Dolto.
A fost o personalitate de referință a psihanalizei franceze până în 1945, când a devenit o figură controversată din cauza raporturilor pe care le-a întreținut în timpul războiului cu Matthias Göring (psihiatru german care a militat împotriva „psihanalizei evreiești” și văr al lui Hermann Göring): între 1940 și 1942 Laforgue a dorit arianizarea totală a profesiilor psihoterapeutice franceze, adică înlăturarea evreilor și eliminarea influenței evreiești în plan ideologic. Simon Epstein (2008), Un paradoxe français. Antiracistes dans la Collaboration, antisémites dans la Résistance, Albin Michel, collection Bibliothèque Histoire, p. 114. În primăvara anului 1946, el a fost achitat într-un proces de epurare a membrilor Consiliului Ordinului Psihiatric din Paris.copie a sentinței în Roudinesco, Histoire de la psychanalyse en France, 1994, vol. 2 : annexes, et pages 165–177. A colaborat în același an la revista Psyché a lui Maryse Choisy. În 1953 a părăsit Societatea Psihanalitică din Paris, alăturându-se Societății Franceze de Psihanaliză. În 1956 s-a stabilit la Casablanca unde a fondat l'Institut de psychanalyse de Casablanca. A fost interesat o perioadă de neopsihanaliză.
A fost decorat cu Legiunea de Onoare în 1953. A murit la 6 martie 1962 în Paris.
Opere publicate Clinique psychanalytique : conférences faites à l'institut de psychanalyse de Paris, Bibliothèque des Introuvables, 2005, Psychopathologie de l'échec, Guy Trédaniel, coll. « Les Œuvres du Dr René Laforgue », 1990, Aperçu de l'historique du mouvement psychanalytique en France (1925) și À propos de l'aperçu de l'historique du mouvement psychanalytique en France (1927) (ambele scrise în colaborare cu Angelo Hesnard) reed.: in l'Évolution psychiatrique, 2007, nr. 72 La Psychanalyse et les névroses (în colaborare cu René Allendy, prefață de Henri Claude). Payot, 1924. Relativité de la réalité L'Échec de Baudelaire Au-delà du scientisme Les Processus d'Auto-punition (în colaborare cu Angelo Hesnard), Denoël et Steele, Paris, 1931, 83 pp.
Note
Bibliografie Alain de Mijolla, Freud et la France, 1885–1945, Presses Universitaires de France, 2010 (ISBN 2130545157) M.O. Poivet, René Laforgue. Sa place originale dans la naissance du mouvement psychanalytique français. (1978). dirigé par André Bourguignon (Université de Paris Val-de-Marne, Créteil). Martine Lilamand, René Laforgue, fondateur du mouvement psychanalytique français. Sa vie, son œuvre. (1980). dirigé par André Bourguignon (Université de Paris Val-de-Marne, Créteil). Annick Ohayon : Psychologie et psychanalyse en France. L'impossible rencontre 1919–1969, Ed. La Découverte, 2006, ISBN 2707147796
Legături externe Biografie
Categorie:Nașteri în 1894 Categorie:Decese în 1962 Categorie:Oameni din Alsacia Categorie:Psihanaliști francezi Categorie:Psihiatri francezi