Aceasta este o listă de termeni din scrimă. Din motive istorice, o mare parte din vocabularul tehnic vine din franceză sau din italiană, și cel mai recent din engleză.

A absență fierului – absență contactului dintre lamele ajutoare (în ) – ultimele trei degete ale mâinii, care controlează mișcările armei; analiză – decompoziție acțiunilor care compun fraza de arme apel – acțiune de a lovi planșa cu unul dintre cele două picioare, pentru a obține o reacție din partea adversarului asalt () – luptă între doi scrimeri asesor () – arbitru asistent la floretă (): verifică utilizarea brațului sau a mâinii neînarmate, protejarea sau acoperirea suprafeței valabile cu o parte nevalabilă la spadă (): verifică materialitatea tușei la sabie: verifică materialitatea tușei atac – acțiune ofensivă care urmărește să lovește adversarul; extindere brațului înarmat, vârful amenințând adversarul, precedată de o fandare sau o fleșă atac fals – atac incomplet, care urmărește să obțină o reacție din partea adversarului atac pe fier – acțiune executată pe lama adversarului; atacuri pe fier sunt bătaia, forțarea și presiunea atac pe pregătirea – atac executat în timp pregătirii adversarului avansatele (din ) – orice parte a corpului aflata în fața trunchiului, adică mâna, antebrațul și brațul înarmat, genunchiul și picior din față

B balestră (din ) – salt rapid spre înainte cu ambele picior, urmat imediat de o fandare banderolă (din ) – la sabie, piept scrimerului; prin extensie, lovitură de tăiș, în diagonală, la pieptul adversarului bătaie – împingere scurtă pe partea slabă a lamei adverse; bavetă (din ) – bucată de țesătură fixată pe partea inferioară a măștii, sub plasa metalică, care protejează gâtul; la floretă, partea din bavetă situată sub o linie orizontală la 1,5–2 cm mai jos decât bărbia este cuprinsă în suprafața valabilă buton – extremitatea lamei

C cartonaș galben – avertisment; orice nouă abatere făcută de același trăgător aduce un carton roșu cartonaș negru – descalificare din competiție cartonaș roșu – tușă de penalizare cochilie (din , sin. gardă) – parte armei fixată între mâner și lamă, care protejează mâna contră – paradă unde vârful descrie o mișcare circulară; paradă circulară contratăiș (în , sin. faux tranchant) – parte opusă a tăișului corp la corp – situație de contact dintre cei doi adversari, interzisă la floretă și la sabie cvartă – poziție care acoperă linia interioară, vârful fiind mai joasă decât mâna în supinație cvintă la floretă și la spadă, poziție care acoperă linia interioară, vârful fiind mai joasă decât mâna în pronație la sabie, poziție care acoperă capul și umerii, lamă fiind aproape orizontală, mână cu palma spre exterior

D derobare (în ) – fapt de a-și sustrage fierul de fierului adversarului dublé (în franceză) – fentă cu degajament urmată de înșelare paradei circulare

E eschivă (din ) – acțiune de a evita o lovitură prin o deplasare corpului

F fandare (în ) – deplasare constând în extensia puternică piciorului din spate combinată cu proiecția piciorului din față; prin extensie, poziție de sosire scrimerului care s-a fandat FIE – acronim pentru „Fédération Internationale d'Escrime”, Federația Internațională de Scrimă fier – lamă sentiment du fer (în franceză) – „simțul fierului”: percepția, dezvoltată din experiență, a intențiilor adversarului prin contactul lamelor fir de corp – fir care conectează priza în interiorul cochiliei cu firul de rolă, trecând sub bluză trăgătorului fleșă (din ) deplasare ofensivă în care scrimerul se dezechilibrează spre înainte, cu încrucișare picioarelor combinată cu o extensie brațul înarmat spre țintă curbură lamei flick (în engleză) – la floretă, „lovitură aruncată”, prin care trăgătorul imprimă armei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal floretă (în ) – armă de împungere; una dintre cele trei arme la scrimă flunge (cuvânt telescopat englez construit din flying lunge) – „fandare volantă”, combinând un salt spre înainte și o extindere bratului înarmat cu intenția de a-l lovi pe adversarul francez (mâner) – mâner drept frază de arme – secvență neîntreruptă de acțiuni ofensivi, defensivi și contra-ofensivi în timp asaltului, înțeles ca o conversație între cei doi adversari

G gardă – poziția de bază, în care scrimerul este pregătit să atace, să apare și să contraatace revenire în gardă (în ) – acțiunea de a reveni în gardă după o fandare

I inquartata (din italiană) – eschivă spre laterală și contra-atac în linie de cvartă invită – deschidere, descoperire voluntară pentru a provoca o reacție din partea adversarului

Î înșelare (în ) – fapt de a evita parada adversarului întâlnire – meci pe echipe

L lamé (în franceză) – vestă conductoare purtată la floretă și la sabie linie – zonă țintei, în raport cu lama adversarului; sunt linii superioară, inferioară, interioară și exterioară luptă apropiată (în ) – situație unde cei doi adversari se află foarte aproape unul de celalalt, dar fără contact; se oprește de arbitrul când nu mai poate să urmeze fraza de arme

M maestru de arme – profesor de scrimă maraging (oțel) – oțel de înaltă rezistență, folosit pentru lamele de scrimă meci – asalt unde scorul contează, în competiție mesură (învechit) – distantă

O octavă – poziție care acoperă linia exterioară, vârful fiind mai joasă decât mâna în supinație oprire (în ) – acțiune contra-ofensivă simplă

P pistol (mâner) (sin. ortopedică) – mâner care urmează aproape forma mâinii, cu care scrimerul își ține arma ca un pistol plastron (din ) plastron protector sau „subțirică” purtat sub costum de toți scrimerii vestă neagră în piele purtată de profesor de scrimă când dă o lecție pointe d'arrêt (în franceză) – dispozitiv atașat la vârful lamei pentru a înregistra tușele poziție – poziție a mâinii scrimerului în cele patru linii, în funcție de priza (în pronație sau în supinație); una dintre cele opt poziții de apărare: prima, secunda, terța, cvarta, cvinta, sixta, septima și octava presiune – presiune laterală pe partea slabă a lamei adverse, cu contact permanent primă – poziție care acoperă linia inferioară, vârful fiind mai sus decât mâna cu degetul mare în jos; denumirea provine de faptul că aceasta ar fi prima poziție mânii când arma iese din teacă prin fier (lovitură) (în ) – la sabie, lovitură care ajunge în același timp sabia adversarului și ținta, pentru că nu a fost parată complet prioritate – convențiile care definesc judecarea tușelor la floretă și la sabie priză de fier (din ) – acțiune executată pentru a controla lama adversarului: legare, opoziție, încrucișare, învăluire

R redublare – a două acțiune, simplă sau compusă, realizată după o prima acțiune care nu a lovit și nu a fost urmată de nicio ripostă din partea adversarului remiză – acțiune ofensivă simplă realizată imediat după o primă acțiune, în aceeași linie, fără retragerea brațului nici acțiunea pe fierul advers reluare de atac (în ) – al doilea atac, executat imediat după revenirea în gardă ripostă – acțiune ofensivă care urmează o paradă

S sabie (în ) – armă de împungere, de tăiș și de contratăiș; una dintre cele trei arme la scrimă sală de arme – loc unde unde se predă și se practică scrima salut – gest de politețe cu care scrimerul îi saluta pe adversarul, arbitrul și publicul secondă – poziție care acoperă linia exterioară, vârful fiind mai sus decât mâna cu degetul mare în jos SEMI – acronim pentru „Signalisation Électrique, Matériel et Installations” (semnalizarea electrică, echipament și instalații); comisia SEMI este o comisie a FIE care aprobă echipamentul și aparatele folosite la scrimă septimă – poziție care acoperă linia superioară, vârful fiind mai sus decât mâna în supinație spadă (în ) – armă de împungere; una dintre cele trei arme la scrimă sixtă – poziție care acoperă linia inferioară, vârful fiind mai joasă decât mâna în supinație; poziție de gardă normală la spadă și la floretă

T tac (în franceză) – parada cu bătaie (în ) ripostă du tac au tac – ripostă directă executată imediat după o paradă cu bătaie tăiș (în , sin. tranchant) – parte mai subțire a lamei (parte ascuțită unei arme albe nesportive, destinată să taie) terță – poziție care acoperă linia superioară, vârful fiind mai joasă decât mâna în pronație; poziție de gardă normală la sabie timp – durată de execuție a unei acțiuni simple; noțiune esențială la floretă trăgător – scrimer trage (a) – a practica scrima. Se folosește în felul următor: „Pavel va trage pe tabloul de 64 cu Petre”, „un Grand Prix se trage doar la individual” tușă – acțiune ofensive care a lovit adversarul; lovitură dată în conformitate cu regulamentul, care aduce un punct tușă de aur (familiar) – minut suplimentar în cazul unui meci terminat la egalitate: primul care lovește este declarat învingător (vezi și gol de aur) tușă dublă – la spadă, tușă dată simultan (în mai puțin de 40 ms, adică 1/25 s) de ambii scrimeri, care aduce un punct la fiecare

U unu-doi – fentă cu degajament urmată de o lovitură cu degajament, prin înșelare unei parade directe

V vârf în linie (în ) – poziție în care scrimerul ține brațul înarmat întins în fața sa

Referințe Brefs glossaires de l’escrime , Federația Internațională de Scrimă

Vezi și Istoria scrimei

Categorie:Scrimă Scrima